unitate

Pentru o familie unită, rugați-vă împreună!

Când copiii noştri vor rosti „Sfinte Dumnezeule”, ei vor auzi cântarea cetelor îngereşti, pe care un băieţel din Constantinopol le-a şi văzut în timpul patriarhului Procle; când vor citi „Cuvine-se cu adevărat”, se vor trezi într-o chilie săracă de pe muntele Athos, unde a fost rostită pentru prima dată de Arhanghelul Gavriil; iar la citirea minunatelor cereri din pravila de seară, copiii îşi vor aminti de marele Ioan Gură de Aur.

(Video) De ce oamenii nu mai sunt uniți ca odinioară?

Fragment din intervenția LIVE a Părintelui Constantin Necula de miercuri, 13 mai 2020: „Revenirea în social și provocările ei duhovnicești”

Spovedania şi Împărtăşania, temelia creșterii duhovniceşti ‒ Părintele Ioil Gheorghiu

Deasa spovedanie a gândurilor zdrobește cuibul vrăjmaşului, care se luptă asupra noastră, şi păcatul nu poate prinde rădăcină. Iar Sfânta Împărtăşanie, primită cu multă pregătire, cu post şi rugăciune, după sfatul duhovnicului, aduce omului iertare de păcate, harul mântuirii, bucurie şi multă nădejde.

Punctul central al Tainei Cununiei

Bărbatul și femeia regăsesc în Hristos unirea lor perfectă. Unirea bărbatului cu femeia, în Taina Nunții, nu este o unire formală sau exterioară, menită să rămână la nivelul unirii trupești, ci este o unire profundă, ontologică, ce-i readuce la integritatea lor primordială, trup și suflet în armonie, și nu separate. Bărbatul și femeia se unesc într-un „singur gând” și într-un „singur trup”, pentru că se unesc în Hristos. Integritatea aceasta a omului, pierdută prin păcat, se reface în Hristos.

„Între moarte și lumină – o, Românie, alege!”

Se știe din documentele vremii că n-au lipsit potrivnicii acestui act: cei care își vedeau amenințate privilegiile, cei ce nu-și puteau stăpâni orgoliile, setea de stăpânire ori putere. În pofida lor, voința majorității poporului s-a împlinit. Românii s-au unit, spun unii, căci le-au permis-o condițiile externe. O fi și așa, nu tăgăduiesc, dar în primul rând unitatea credinței i-a făcut să-și dorească unitatea statală. Înfăptuirea celei din urmă s-a datorat, cu precădere, încrederii nestrămutate în puterea și mila lui Dumnezeu.

„Pernuța” familiei

Cum cele trei Persoane ale Sfintei Treimi sunt Una, în același timp rămânând și despărțite, așa și într-o relație de căsătorie, cei doi devin un trup când se întâlnesc în focul iubirii lui Dumnezeu.

Explicația expresiei „cei doi soți devin una”

Cea mai mare binefacere a căsătoriei este dragostea adevărată dintre două fiinţe omeneşti – faptul că eşti cu adevărat iubit de o altă fiinţă, pe care o iubeşti cu adevărat. Sfântul Ioan Hrisostom vorbeşte despre inefabila unitate dintre femeie şi bărbat în contextul unei astfel de iubiri.

Mitropolitul Varlaam al Moldovei şi Sucevei, părintele tuturor românilor

Acest mare mitropolit era numit pe drept cuvânt părinte duhovnicesc al tuturor românilor, căci era iubit de toţi şi se îngrijea, după a sa putere, pentru mântuirea şi unirea lor prin mărturisirea aceleiaşi credinţe în Iisus Hristos şi păstrarea fiinţei noastre străbune. Cele trei cărţi ale sale au fost scrise îndeosebi pentru românii din Transilvania, unde s-au şi răspândit cel mai mult. Mitropolitul Varlaam s-a dovedit, astfel, cel dintâi ierarh care a luptat pentru unitatea ţărilor române şi unul din principalii făuritori ai limbii scrise româneşti.

Atât de puternică devine legătura lor, încât nu mai sunt doi, ci unul

Şi atât de mare este întorsătura lucrurilor, încât acela se face pentru ea toate, şi îl socoate tată şi mamă şi mire şi oricâte ar mai spune cineva.

Ce înseamnă ca soții „să fie amândoi un trup”?

„Să bage dar de seamă soţii, să bage de seamă şi soţiile: soţiile, ca să dea dovadă de mare dragoste pentru bărbaţii lor şi nimica mai presus de bunăstarea acelora să nu pună; iar soţii, ca să poată arăta mare cinstire femeilor lor şi toate să se facă ca şi cum ar avea un suflet şi ar fi un trup. Căci aceea este adevărata cununie, când întru ei lucrează o astfel de unire, când se află într-o asemenea legătură strânsă, când o astfel de dragoste îi ţine legaţi laolaltă.” (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Pagini