Ascultarea de bărbat nu anulează libertatea femeii? Cum implică ascultarea libertatea persoanei?

La călugărie știu să vă spun, cu bărbatul e mai greu. Dar știu și despre ascultarea de bărbat ceva, de la Părintele Cleopa. S-a dus o credincioasă și zice: „Părinte, eu nu pot să ascult de bărbatul meu. E cam tăntălău și spune numai prostii. De exemplu, zice să punem dulapul cu vase după ușă. Și când deschizi ușa, buf..., se mai sparg două-trei. Și eu zic să-l punem colo, că nu-i ușă. Ce să fac, să-l ascult?”. Și Părintele zice: „Ascultă-l femeie, că nu te mântuiești prin farfurii!”. No! Iată un cuvânt despre ascultarea de bărbat pentru femeile care se duc la Părintele Cleopa.

Dar ce pot face doamnele și domnișoarele care nu-l cercetează pe Părintele Cleopa? Să încercați să faceți ascultare activă sau empatică! Adică să-l ascultați cu atenție, cu drag și cu lăsarea propriei voințe deoparte de dragul iubirii dumneavoastră și apoi să-i sugerați unde să pună dulapul și să-i ziceți: „Ce bine te-ai gândit bărbate, să-l punem acolo și nu după ușă!”. Știți că nu e greu... știți că aveți putere de seducție… Aveți atâta farmec, de ce să nu profitați de el? În loc să vă puneți mâinile în șolduri și să strigați la ei, mai bine dați atenție acestei nevoi a bărbatului de a fi ascultat și iubit! Timpul acela dăruit ascultării, auzirii cu atenție a nevoii lui de autoritate protectoare, însoțit de rugăciune discretă și încrezătoare, va fi suficient pentru a rândui în pace viața din căminul vostru!

Apoi, nu vă formulați cererile în momentele de tensiune sau oboseală. Folosiți acele momente privilegiate, în care puteți obține orice aranjament. Nu, nu este viclenie, și nici manipulare. E ascultare. Ascultarea nu e supunere oarbă, ci dăruire de sine, este trecere de la eros la agape. Adică, dacă în eros ies din mine, prin agape mă dăruiesc pe mine, mă jertfesc. Dacă prin iubirea eros ies către bărbatul meu, prin iubirea agape pun dulapul acolo unde vrea el, pentru că îmi mut atenția iubitoare de la dulap, la bărbat, la persoana lui și la nevoile lui! El, bărbatul meu, nu este vrăjmașul meu! El este antrenorul meu pe stadionul iubirii aceleia pe care ne-o cere Domnul: „Iubiți-vă așa cum v-am iubit Eu!”, adică jertfelnic, cu iubirea care nu e roabă impulsurilor și dorințelor egoiste, ci liberă pentru că vine de Sus, pentru că e dumnezeiască!

Ori de câte ori reușim să nu facem „ce ne vine” și „ce ne place”, de dragul celuilalt și a lui Dumnezeu, iubim cu agape! Ne biruim pe noi și înaintăm către scopul nostru care este îndumnezeirea! Aceasta este, dacă vreți, o lecție concretă și practică.