O dietă sănătoasă, cu un regim alimentar controlat, poate preveni o colesterolemie ridicată. O hrană sănătoasă înseamnă o reducere a nivelului colesterolului „rău“ şi implicit o diminuare a riscului bolilor cardiovasculare.

În primul rând, o bună alimentaţie anticolesterol impune o atenţie deosebită în consumul judicios al grăsimilor. Prin aceasta nu se va înţelege o interzicere totală a grăsimilor.

Reţinem că grăsimile sunt de două tipuri: saturate şi nesaturate. Grăsimile saturate sunt bogate în acizi graşi saturaţi şi au capacitatea de a se solidifica şi de a rămâne în stare solidă la temperatura camerei, în timp ce grăsimile nesaturate se află numai în stare lichidă.

În raţia zilnică, grăsimile trebuie să reprezinte aproximativ 15-20% din totalul caloriilor necesare organismului. Din acestea, cantitatea de grăsimi saturate nu va depăşi 10%.

Alimentele cu grăsimi saturate care vor fi consumate cu restricţie sunt, cu mici  excepţii, din surse animale: slănină, şuncă, untură, organe (ficat, creier, rinichi), carne grasă (de porc, vită, raţă, gâscă), mezeluri grase (salamuri, cremvurşti, parizer), hamburgeri, creveţi, sardele, crustacee.

Colesterolul din sânge creşte şi la consumul excesiv de frişcă, brânzeturi grase, unt, caşcaval, maioneze, gălbenuş de ou, plăcinte cu carne, prăjituri, ciocolate, produse de patiserie cu zahăr rafinat, îngheţate, băuturi îndulcite cu zahăr, alcooluri tari.

Alimentele cu grăsimi nesaturate şi cele sărace în colesterol sunt: fructele proaspete (mere, pere, portocale, lămâi, grepfruturi, banane, caise, piersici, coacăze, afine, zmeură), fructe uscate (alune, nuci, migdale, smochine), legume crude (zarzavaturi), carne slabă (pui, curcan, viţel, peşte), preparată prin fierbere, supe de pui cu fidea, lapte degresat cu maximum 1,5% grăsime, iaurt, caş, urdă, brânză dietetică de vaci, uleiuri vegetale (de floarea-soarelui, porumb, soia, rapiţă şi, mai ales, de măsline).

Sunt indicate şi pastele făinoase, cereale (pâine integrală şi de secară, chifle, griş, fulgi de ovăz, grâu germinat, orez nedecorticat).

La alimente se poate adăuga oţet de mere cu miere de albine, condimente neiuţi, o ceapă crudă şi 2-3 căţei de usturoi (bogaţi în alicină, cu rol în scăderea colesterolului din sânge şi a tensiunii arteriale).

Să nu se neglijeze curele de lungă durată, consumând crudităţi şi sucuri de legume şi fructe, bogate în minerale, vitamine antioxidante (A, C, E) şi salicilaţi naturali, care previn îngroşarea sângelui.

Pe ansamblu, o masă copioasă, cu multe grăsimi, produce o creştere bruscă a lipidelor din sânge, determinând formarea de ateroame.

Consumul moderat de alcool poate duce la creşterea nivelului de colesterol HDL (bun). Vinul roşu (un pahar la masă) este sănătos pentru artere, pe care le dilată, mărind afluxul de sânge către muşchiul inimii şi către alte ţesuturi. Vinul roşu conţine antioxidanţi de tipul flavonoidelor.

Efecte de reducere a grăsimilor dăunătoare pot fi obţinute prin consumul de peşte, care scade vâscozitatea sângelui şi tensiunea arterială şi creşte nivelul colesterolului HDL (bun). Aceste efecte se pot realiza cu acizi graşi Omega-6 şi mai ales cu acizi graşi Omega-3 (din peşte gras şi seminţe de dovleac).

*Materialele de pe acest site au caracter informativ. Înainte de a începe orice fel de tratament naturist trebuie să faceți un test de alergie la tipurile respective de produse. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră, înainte de a începe o cură sau un tratament naturist.