ascultare

Sfântul Ierarh Calinic, de la 31 de ani stareţ al Mănăstirii Cernica

La 14 decembrie 1818, Cuviosul Calinic este ales stareţ în Mănăstirea Cernica. Nu avea atunci decât 31 de ani. Pentru sfinţenia vieţii lui şi buna chivernisire a mănăstirii, la 9 aprilie 1820 este hirotesit arhimandrit şi conduce Mănăstirea Cernica timp de 32 de ani, formând o aleasă obşte monahală.

Ascultarea este scară spre Ceruri

Lucru cu adevărat minunat și dintre cele mai negrăite și mai neînțelese este că Domnul ne-a dăruit prin iubirea Sa de oameni ca printr-o singură virtute, adică prin ascultare, să urcăm înainte de vreme la Ceruri, precum printr-o singură neascultare am coborât sau coborâm la iad.

Să privim dincolo de comportamentul nedorit al copilului, în profunzimea lui

Înainte să reacţionezi, întreabă-te: „De ce se poartă aşa copilul meu?” Când mă sună părinţii şi mă roagă să le dau sfaturi, îi întreb de ce cred ei că se poartă urât copilul. Răspunsul tipic pe care îl primesc este: „Habar n-am!” De cele mai multe ori, ei nu s-au gândit de ce se poartă aşa şi ar vrea doar să ştie cum să pună capăt acelui comportament nedorit.

Ascultarea este cea mai mare virtute pentru monahi ‒ Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica învăţa pe fiii săi duhovniceşti că „viaţa de obşte, în sfânta ascultare, a întemeiat-o Însuşi Domnul nostru Iisus Hristos, prin pilda vieţii Sale pământeşti”.

Cum poate fi aflată lucrarea Duhului Sfânt?

Dacă voim deci să aflăm și să cunoaștem adevărul fără amăgire, să căutăm să avem numai lucrarea din inimă cu totul fără chip și fără formă și să nu oglindim în noi, prin nălucire, nicio formă și niciun chip socotite ale sfinților, nici să privim lumini.

Ce înseamnă, de fapt, „Femeia să se teamă de bărbat”?

Când se teme femeia de bărbat? Când îl vede împlinind toate ale casei ca un Dumnezeu. Dar fiți atenți! Nu să-i fie frică, ci să se teamă (e o diferență).

Mama Sfântului Calinic de la Cernica, devenită schimonahia Filoteia

Văduva Floarea, rămasă fără soţ şi fără copii, cu sfatul fiului ei, a intrat ca soră în Mănăstirea Pasărea de lângă Bucureşti. Aici a fost dată în grija unor maici bătrâne de la care a deprins nevoinţa vieţii călugăreşti. Apoi, cu binecuvântarea stareţului de atunci al Cernicăi, arhimandritul Calinic, sora Floarea a fost tunsă în schima monahală, cu numele de schimonahia Filoteia.

Vedenia dumnezeiască arătată de trei ori Cuviosului Pimen Ieroschimonahul

„Odată am văzut că se deschide uşa chiliei şi a intrat părintele stareţ Gheorghe şi cu dânsul alţi doi. Unul era îmbrăcat arhiereşte şi altul ostăşeşte, pe care îi asemănăm cu Sfântul Nicolae şi Sfântul Gheorghe. A zis arhiereul către stareţ: «Cum se nevoieşte fiul Pimen în podvigul (cinul) călugăresc?». Stareţul i-a răspuns: «Bine petrece până acum, cu rugăciunile preasfinţiei tale». Şi întorcându-se Sfântul Nicolae către mine, mi-a zis: «Fiule Pimen, să te duci să spui fiului Calinic să zidească în ostrovul acesta o biserică în numele Sfântului Gheorghe, ca să nu fie călugării amestecaţi cu mirenii, că se va defăima chipul monahicesc».”

Cum a ajuns Arhimandritul Cleopa Ilie egumen la Schitul Sihăstria

„Dacă este voia Domnului, fac ascultare! Dar mai întâi lăsaţi-mă sa cer sfatul părintelui meu, pustnicul Paisie de la Cozancea.” După ce i-a scris, bătrânul a răspuns: „Părinte Cleopa, dacă obştea te-a ales, fă ascultare! Dar nu te bucura când te-or pune stareţ şi nu te întrista când te-or scoate din stăreţie! Roagă-te mai mult şi lasă-te în voia Domnului!”.

Întâlnirea părintelui Cleopa cu fraţii săi plecaţi la Domnul

După mutarea la Domnul a fraţilor săi, Părintele Cleopa era foarte întristat pentru sfârşitul lor atât de timpuriu. Dar se ruga cu lacrimi lui Dumnezeu să-i descopere unde anume sunt sufletele lor.

Pagini