Betleem – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Pentru noi, românii, care venim din țara nemuri-toarelor colinde de Crăciun, cuvântul Betleem are o rezonanță cu totul sacră.

În dimineața zilei următoare mergem în orașul Betleem, cale de numai 10 km la sud de Ierusalim. O bucurie duhovnicească de taină se odihnește în inimile noastre. Ne cheamă Betleemul! Ne cheamă păstorii și magii! Ne cheamă îngerii să ne învețe a cânta. Ne cheamă Fecioara Maria, cu Pruncul Iisus în brațe, să ne învețe taina ascultării; ne cheamă bătrânul Iosif să ne învețe a tăcea și a lăuda pe Hristos Domnul, Care S-a întrupat pentru mântuirea noastră. Ne cheamă Peștera Betleemului să ne învețe dragostea Preasfintei Treimi și smerenia Fiului lui Dumnezeu.

Betleem, Crăciun, colinde, Nașterea Domnului, magi, păstori, îngeri care cântă și Fecioara Maria cu Pruncul Iisus culcat în iesle, sunt cele dintâi cuvinte din Sfânta Evanghelie pe care ni le-au rostit mamele noastre. Sunt cele mai sfinte cuvinte care s-au întipărit adânc în memoria și în inimile noastre.

Pentru noi, românii, care venim din țara nemuri-toarelor colinde de Crăciun, cuvântul Betleem are o rezonanță cu totul sacră. El exprimă mai mult decât orice alt oraș din Țara Sfântă iubirea lui Dumnezeu pentru lume, smerenia Pruncului Iisus, nevinovăția pruncilor martiri și ascultarea păstorilor credincioși, a magilor purtători de daruri, a îngerilor din cer, a Fecioarei, a dreptului Iosif și a tuturor creștinilor. Betleemul cu toate împrejurimile lui are multe semnificații pentru sufletul atât de sensibil al românului. Popor pașnic, adânc legat de Hristos, de Biserică, de munți, de natură, de turmele de oi, de colinde, de flori și de cerul senin! Deși a trecut prin atâtea drame în istoria sa, poporul român a rămas tot așa de credincios, blând, liniștit și plin de speranță. De aceea și Betleemul, cu peștera, cu Fecioara, cu Pruncul Iisus, cu magii, cu păstorii și îngerii care cântă, au atâtea semnificații pentru sufletele noastre.

Cu aceste simțăminte în inimi ne urcăm în auto-buzul de Betleem și pornim din Ierusalim spre Cetatea lui David. La câțiva kilometri se observă în partea stângă o veche mănăstire ortodoxă fortificată. Este Mănăstirea Sfântul Ilie sau Mar Eliyas, din secolul al V-lea, înteme-iată de Cuviosul Anastasie. După tradiție, aici ar fi poposit puțin Sfântul prooroc Ilie, în drum spre Muntele Horeb. În prezent se nevoiesc trei călugări în această mănăstire. Puțin mai înainte se vede o construcție veche din lespezi de piatră, cu boltă orientală. Este mormântul Rahilei, soția patriarhului Iacov, care ne amintește de cei 14.000 de prunci martiri uciși de Irod.

Iată, se vede Betleemul! Betleemul, Cetatea lui David. Betleemul, patria și locul de naștere al Domnului nostru Iisus Hristos. Betleemul care a înnoit întreaga lume! Privit de departe, Betleemul cu casele sale albe, așezate în formă de amfiteatru cu fața spre răsărit, pare un buchet de flori albe, coborât din cer pe aripi de îngeri. Orășel multimilenar, legat atât de Vechiul, cât mai ales de Noul Testament prin Nașterea Domnului și Mântui-torului lumii. Deasupra lui au cântat îngerii acea nemu-ritoare cântare: Slavă între cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire! (Luca 2, 14). Acesta este cel mai frumos imn al păcii, al împăcării noastre cu Dumnezeu. Este cel dintâi colind cântat pe pământ!

Ne uităm cu multă cucernicie spre Betleem. Este așezat pe coline domoale de piatră. Ici-colo se înalță turle de biserici, chiparoși, măslini, eucalipți și multe flori. De jur-împrejur se întind câmpuri cultivate, grădini cu viță-de-vie, portocali și lămâi. Dincolo de Betleem, spre sud-est, se văd culmile de culoare gri-roșcată ale mun-ților Galaadului și Moabului. Pe vârfurile lor nici un fel de verdeață, nici o locuință omenească. După aceste coline pustii se vede depresiunea Mării Moarte.

Intrăm în Betleem. Un oraș mic și destul de curat ce numără până la 30.000 de locuitori, dintre care majoritatea sunt arabi. Întrebăm de Biserica Nașterii lui Hristos. Atât peștera în care S-a născut Domnul, cât și biserica înălțată deasupra ei, se află în partea de răsărit a orașului.

(Arhimandrit Ioanichie Bălan, Pelerinaj la Mormântul Domnului, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010, pp. 227-229)

De la același autor

Ultimele din categorie