Sfânta Biserică, prin Legea Sa, adică prin pravilele canonice ale Sfinților Părinți, vorbește despre cei ce sunt opriți de la Sfânta Împărtășanie o vreme. Aceasta îi îndepărtează de la Împărtășanie atâta timp cât nu se pocăiesc, pe cei ce au săvârșit ucidere cu vrere. De asemenea, sunt opriți toți cei ce se îndeletnicesc cu vrăjitoria sau care au mers la vrăjitori, câtă vreme nu se pocăiesc. Și cât timp nu se pocăiesc, toate acele femei care au făcut avort, căci acesta este un păcat foarte mare, strigător înaintea lui Dumnezeu, pe acestea Biserica le oprește de la Sfânta Împărtășanie, precum și pe cei ce nu s-au împăcat cu semenii lor, care își urăsc aproapele, care nu pot ierta din inimă. Și pe aceștia Domnul îi oprește de la Sfânta Împărtășanie, căci cu toții suntem zidirea mâinilor lui Dumnezeu, suntem ai Săi, iar El vrea – dacă dorim a fi veșnic cu Dânsul – să iertăm din inimă tot, tuturor oamenilor. Să nu avem nici un gând de întristare, ci să primim pe Domnul. Dacă îl primim pe Hristos cu ură față de aproapele, primim noi osândă, și nu mântuire. Așadar, vai mie!, fiecare să se cerceteze, și astfel să se apropie de Sfântul Potir.

(Starețul Tadei de la mănăstirea Vitovnița, Cum îți sunt gândurile, așa îți este și viața, traducere de Valentin-Petre Lică, Editura Predania, București, 2006, pp. 140-141)