comunicare

Nu este realist să așteptăm doar fericire de la viața de familie

Atunci când omul se căsătorește ca să fie fericit, este normal, dar mult mai normal este să te căsătorești ca să fii fericit și să-l faci și pe celălalt fericit. A iubi înseamnă a dărui. Problema este însă că foarte adesea oamenii nu vor să dăruiască, ci să primească, și când se dovedește brusc că a fi căsătorit înseamnă să te sacrifici zilnic pentru celălalt, să cedezi, să faci nu așa cum vrei tu, ci așa cum vrea el, este foarte greu, și nu oricine suportă asta.

(Video) Exercițiu practic pentru o comunicare mai bună în familie

Conferință organizată la Colegiul Sfântul Nicolae, intitulată: „Credibilitatea noastră în fața oamenilor”, susținută de Părintele Răzvan Ionescu. Vă recomandăm să urmăriţi înregistrarea completă a conferinţei, aici.

Cum poți ști că nu dai greș în alegerea partenerului?

O probă specială trebuie trecută, şi anume comportamentul celuilalt de faţă cu părinţii. Există o posibilitate mare ca într-un oarecare timp alesul/ aleasa tău/ ta să se comporte şi cu tine la fel. Dar dacă vezi că, indiferent de certurile şi neînţelegerile pe care le are cu părinţii, totuşi îi iubeşte, înţelegându-le slăbiciunile, atunci să fii încredinţată de faptul că poate fi un soț bun.

Paradoxul convieţuirii

Convieţuirea corectă conţine totdeauna un procent real din viaţa personală care se potriveşte fiecăruia dintre voi. Doza de viaţă personală întreţine şi tonifică legătura voastră, unitatea dintre voi. 

Copilul îmi povestește ce a spus la spovedanie – îl opresc sau nu?

Adesea copiii nu spun ce au zis la spovedanie, ci ce au auzit de la preot. Nu trebuie nici să-i oprim să spună acestea, dar nici nu trebuie să judecăm în vreun fel cuvintele preotului, căci aceasta îi va dăuna copilului.

Nouă sfaturi pentru o căsnicie armonioasă

Dacă amândoi soţii se vor strădui să devină creştini mai buni, vor fi înlăturate toate neînţelegerile, iar înţelegerea şi dragostea reciprocă dintre ei vor creşte.

Cum să biruiești teama și sentimentul singurătății?

Întrebarea referitoare la izolare, la a fi singur în mijlocul mulţimii, neînţeles, fără prieteni, fără un umăr pe care să-ţi pui capul se poate transforma în: cum o să-mi asum singurătatea? Ce voi face în singurătate?

În căutarea cuvintelor tămăduitoare

Văd oameni care își mișcă buzele de parcă ar vorbi, văd oameni care dau din cap de parcă ar înțelege, văd cum istoria pornește într-o direcție poncișă, iar noi tot nu vrem să oprim șerpuirea aiuritoare a înțelesurilor rătăcite prin clișee și să recuperăm moștenirea noastră încă de după Turnul Babel: cuvintele. 

Posibile obstacole ce pot apărea în comunicarea dintre părinți și adolescenți

„Tinerii, la fel ca noi ceilalţi, îşi strigă nevoile în multe feluri, de multe ori confuz. Unii îi judecă exagerat pe toţi şi toate din jurul lor, alţii se aruncă într-un cerc de activităţi de voluntariat sau se îndepărtează de lume, petrecându-şi fiecare clipă în faţa televizorului, unii întorc spatele prietenilor şi familiilor, ca şi cum i-ar ţine undeva, afară, alţii se înconjoară cu ziduri, într-o continuă stare de acuze, de glume şi de ironii. Alţii sunt cuceriţi de un fel religios tineresc, ce pare nefiresc părinţilor lor. Deoarece tinerii ne vorbesc într-un mod mediat, strigătele lor sunt deseori luate drept altceva. Însă toţi pot să-şi exprime nevoi omeneşti adânci, deşi de multe ori o fac cu greu în mod articulat.”

Un motiv de supărare des întâlnit între soți

Bărbaţii sunt mult mai puţin comunicativi decât femeile, nu sunt atât de înclinaţi spre discuţii. Soţia nu înţelege de ce soţul după muncă tinde spre singurătate, ea are altă psihologie. Pentru orice femeie normală, comunicarea este un atribut indispensabil al vieţii ei. 

Pagini