bătrân

Monahul Atanasie Păvălucă se folosea de învăţăturile cărţilor sfinte

Într-o zi i-a zis ucenicul: „Părinte Atanasie, de ce nu-ţi faci şi sfinţia ta o haină mai bună că, iată, toate ţi s-au rupt”. Iar bătrânul a răspuns: „Aceea nu-i călugărie, frate, cu haine bune, cu mâncare multă, cu vin şi cu odihnă. Călugărul trebuie să fie mai sărac şi mai rău îmbrăcat decât orice om”.

Protosinghelul Vichentie Mălău, neobosit în cinstirea Sfinţilor Părinţi

După Utrenie, părintele Vichentie se oprea în mijlocul bisericii şi întreba: „Ce sfânt avem astăzi? Aţi citit viaţa sfântului de astăzi? Uite, aşa posteau şi se rugau sfinţii de demult, uite, aşa răbdau mucenicii! Iar noi, părinţilor, mâncăm şi dormim!”

Ce răspunzi când te cheamă Hristos?

De data aceasta, când Fecioara L-a întrebat pe Iisus dacă ar dori să se căsătorească cu Ecaterina, El a răspuns: „O, da! Căci acum ea este cu adevărat frumoasă!”.

Întâlnirea dintre Părintele Dumitru Stăniloae şi Părintele Paisie Olaru

Când au intrat oaspeţii, s-a îndreptat spre tata şi s-a aplecat până la pământ sărutându-i mâna. Tata s-a apărat: „Vai, părinte Paisie, se poate?” şi s-a aplecat la rândul lui, încercând să sărute mâna părintelui Paisie. Apoi s-au îmbrăţişat. Olivier Clement urmărea scena cu ochii în lacrimi şi a îngenuncheat, cerând să fie blagoslovit.

Protosinghelul Ioil Gheorghiu – Biserica este corabia mântuirii noastre

Precum omul fără inimă moare, tot aşa călugării şi credincioşii, fără biserică, fără participarea la sfintele slujbe mor, se răcesc în credinţă şi sunt robiţi de patimi. Eu, cât puteam, niciodată nu lipseam de la biserică, ziua şi noaptea. Mergeam pe drumuri pentru folosul mănăstirii, mai ales ca stareţ, dar unde ajungeam sau când mă întorceam, întâi intram în biserică să ascult slujba, apoi mă duceam la chilie. Şi mi-a ajutat întotdeauna Dumnezeu!

Lexicon athonit – Gheron

În tradiţia monahală egipteană era folosit cuvântul „avva”, iar în tradiţia slavă termenul sinonim este cel de „stareţ”.

Arhimandritul Irinarh Roset şi balaurul de pe Muntele Tabor

Mai spunea părintele Nectarie că într-o vreme se ascunsese un balaur înfricoşat în peşterile de pe Muntele Tabor. Din întâmplare, intrând Cuviosul Irinarh în peşteră, a dat peste el. Atunci fiara a început a sufla şi a fluiera ameninţător. Iar bătrânul i-a zis: „Taci, taci, nu te mânia, că n-am venit să-ţi fac vreun rău”. Şi s-a potolit fiara. Dar pe bătrân l-a durut inima trei zile de suflarea cea veninată.

Sfințenia se găsește acolo unde te aștepți mai puțin

Oamenii Îl simt pe Dumnezeu din felul în care trăiesc. Dar se poate întâmpla și invers: poți vorbi despre Dumnezeu zi și noapte, dar dacă nu trăiești în Dumnezeu, vei fi „aramă sunătoare și chimval răsunător”.

Nimic nu este pierdut atâta vreme cât credința e vie

Nicio nenorocire nu înseamnă ceva pierdut. Nimic nu este pierdut atâta vreme cât credința-i în picioare. Capul se ridică din nou și sufletul nu abdică. Nu vă temeți dacă ați greșit! Întrebați și intrați în ordine imediat!

În smerenia lui Hristos e și iubire, și pace, și blândețe, și înfrânare

Ziua și noaptea cer și eu de la Dumnezeu smerenia lui Hristos. Duhul meu însetează să o dobândească, pentru că este darul cel mai înalt al Duhului Sfânt.

Pagini