înţelept

Viața aceasta este precum marea

Există un singur mărgăritar prețios, căci există un singur Adevăr, care este Hristos și singurul mărgăritar prețios este adevărata credință.

Sfântul Daniil Sihastrul s-a învrednicit încă din timpul vieții de darul facerii de minuni

Văzând ieromonahul David că este înconjurat de lume şi nu mai are linişte la rugăciune, temându-se de duhul slavei deşarte, a luat binecuvântare de la episcopul de Rădăuţi şi s-a retras la Mănăstirea Sfântul Lavrentie (Laurenţiu). Dar şi acolo îl căutau credincioşii, precum şi cei bolnavi de duhuri necurate. Cuviosul David, însă, ziua făcea ascultare şi stătea între oameni, iar noaptea priveghea, se ruga şi împletea coşuri de nuiele pentru obşte. 

Canonul şi pravila călugărilor de la Cernica – Cuviosul Arhimandrit Gheorghe

De se află cineva râvnitor, iubind a le săvârşi pe toate cele rânduite fiecărei zile, acesta despre noi să fie slobod şi binecuvântat. Însă şi stihul cel rânduit călugărului, toţi, de obşte, să-l aveţi întru pomenire. Adică de-a pururea culcându-vă şi sculându-vă să ziceţi aşa: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul”.

Tămâia rugăciunii ne păzește inima!

Înțeleptul Solomon ne învață despre paza minții și străjuirea inimii, zicând: „Păzește-ți inima mai mult decât orice, căci din ea tâșnește viața!” (Pilde 4, 23).

Cere tu singur de la Domnul și nu te obișnui să ceri rugăciunea altora pentru tine

„Dumnezeule, Tu ajută-ne, dar omul să nu lenevească.”

Ce înseamnă a crede în Evanghelie?

Înseamnă a crede în Domnul Hristos și în descoperirea Sa. Iar descoperirea lui Hristos este cea mai mare descoperire de la facerea lumii. Doar această descoperire a Sa poate să transforme omul vierme în omul dumnezeu și fiu al lui Dumnezeu.

Cele două forme ale smereniei

Ce greu este acest lucru: a renunța la orgoliul nostru, la mândria noastră și a ne umili din toată inima! E foarte greu, dar foarte prețios înaintea lui Dumnezeu.

Cuviosul Dionisie cel Mic „Exiguul”, traducător renumit din greacă în latină

În anul 496, Cuviosul Dionisie ajunge la Roma. Aici intră în Mănăstirea „Sfânta Anastasia” şi ajunge traducător renumit din greacă în latină şi predă mulţi ani dialectica, împreună cu prietenul său Casiodor, la Universitatea Vivarium din sudul Italiei, Calabria.

Sfântul Ierarh Nifon s-a supus poruncii ascultării, împlinind astfel voia lui Dumnezeu

În anul 1483, murind mitropolitul Tesalonicului, toţi episcopii, clericii şi monahii l-au ales păstor în loc pe Fericitul Nifon de la Dionisiu. Deci, au trimis doi episcopi cu scrisori la Mănăstirea Dionisiu, să-l ia pe Sfântul Nifon. Iar el le-a zis: „Cine sunt eu, leneşul şi păcătosul, să primesc pe grumazul meu cu totul rănit un jug aşa de greu? Eu am venit în locul acesta să mă liniştesc şi să mă sfârşesc; deci, cum pot să fug de calea pocăinţei şi să iau asupra mea grija atâtor suflete, când abia îmi pot mântui sufletul meu cel păcătos?”.

Cuviosul Paladie Tahigraful – caligraf, scriitor şi pictor vestit

Era în toate înţelept, cuvios şi iubitor de Dumnezeu. Cunoştea bine învăţăturile Sfinţilor Părinţi şi era bun povăţuitor în obşte şi iubit de toţi. Iar pentru că scria foarte repede şi frumos, i se spunea „tahigraf”, adică „iute scriitor”.

Pagini