părinte duhovnicesc

Trei ani de la plecarea la Domnul a Părintelui arhimandrit Placide Deseille

În urmă cu trei ani, în ziua de prăznuire a Sfântului Ioan Botezătorul, după calendarul nou (gregorian), sau chiar de sărbătoarea Nașterii Domnului, după calendarul vechi, neîndreptat (iulian), respectat în Sfântul Munte de unde era cu metania, Părintele arhimandrit Placide Deseille (1926-2018) pleca la Domnul, discret și senin, în smerenie și cu încredințarea întâlnirii cu El, în lumina Împărăției Sale.

Protosinghelul Ioanichie Moroi – Toate lucrurile să se facă cu binecuvântare

A doua zi, fraţii s-au îmbolnăvit amândoi. Atunci stareţul a pus obştea la post şi rugăciune pentru ei, li s-a făcut Sfântul Maslu şi s-au vindecat. Aşa s-au izbăvit cei doi fraţi de neascultare.

Deasa sau rara îm­părtășire?

Dar ceea ce aș vrea să subliniez este nu problema frecvenței împărtășirii, ci a modului cum te împărtă­șești. Există o pregătire care poate avea forme diferite și care este absolut necesară.

Mitropolitul Teofan I a format cea mai vestită şcoală de pictură în tehnica al fresco

Acest mitropolit a format în Moldova, la Mitropolia din Suceava, cea mai vestită şcoală de pictori în frescă, printre care străluceau meşterul Dragoş Coman şi zugravul Toma din Suceava. Tot la îndemnul lui, voievodul Petru Rareş a zidit din nou şi a reînnoit mai multe biserici şi mănăstiri, ca: Mănăstirea Humor (1530), Mănăstirea Moldoviţa (1532), Catedrala Episcopiei din Roman (1542), biserica „Sfântul Dumitru” din Suceava (1535), Mănăstirea Probota (1527), Mănăstirea Bistriţa (1541-1546) şi altele. De asemenea, a rânduit stareţi din cei mai aleşi în mănăstiri şi a dezvoltat şcolile de copişti şi caligrafi de la Putna, Neamţ, Bistriţa, Probota şi Moldoviţa.

34 de cuvinte pline de miez ale părintelui Dimitrios Gagastathis

Scopul oricărei rugăciuni sau slujbe pe care o săvârşim stă în aceea de a ne apropia de Dumnezeu şi de a-L iubi mai mult.

Fericitul Mitropolit Dosoftei, mare ierarh şi înţelept cărturar

Ajungând părinte duhovnicesc şi păstor al întregii Moldove, marele ierarh uimea pe toţi cu blândeţea, cu smerenia şi cu înţelepciunea sa, precum îl înfăţişează însuşi cronicarul Ion Neculce: „Acest Dosofteiu, mitropolit, nu era om prost (simplu) de felul lui. Şi era neam de mazil, preaînvăţat; multe limbi ştia: elineşte, latineşte, slavoneşte şi altă adâncă carte şi-nvăţătură, deplin călugăr şi cucernic şi blând ca un miel. În ţara noastră pe-ceastă vreme nu este om ca acela... Cantemir-Vodă să mâniase pe (a)cel mitropolit şi-i făcusă afurisănie de la patrierhi. Dar nemic de dânsul nu s-a atins, că zic oamenii că-i sfânt".

Este cu mult mai de cinste scopul mântuirii sufletului decât cel al milosteniei trupești

În istoria Bisericii noastre au existat păstori evlavioși, părinți duhovnicești, mari nevoitori și păzitori cu scumpătate ai isihiei și ai nevoinței, care la glasul milosteniei și-au abandonat nu numai liniștea personală și programul, ci, cu jertfire de sine și cu osteneli pline de primejdie, au și răpit suflete din pericole mari și vădite.

(Video) Ioanichie Bălan – părintele care te ajuta să dobândești mai multă dragoste de rugăciune și de aproapele

Monahul Atanasie Păvălucă se folosea de învăţăturile cărţilor sfinte

Într-o zi i-a zis ucenicul: „Părinte Atanasie, de ce nu-ţi faci şi sfinţia ta o haină mai bună că, iată, toate ţi s-au rupt”. Iar bătrânul a răspuns: „Aceea nu-i călugărie, frate, cu haine bune, cu mâncare multă, cu vin şi cu odihnă. Călugărul trebuie să fie mai sărac şi mai rău îmbrăcat decât orice om”.

Cuviosul Arhimandrit Gheorghe a condus, timp de 25 de ani, două mari obşti călugăreşti

Ca stareţ al celor două mănăstiri, Cernica şi Căldăruşani, Cuviosul Gheorghe a împărţit soborul în două părţi, punând în fiecare mănăstire câte un egumen destoinic. A rânduit la biserică pravilă zilnică, spovedanie deasă, ascultare şi masă de obşte, după tradiţia Athosului şi potrivit aşezământului său.

Pagini