viață

Se poate trăi duhovniceşte și în familie

Am la spovedanie o familie din Tesalonic. Au atâta râvnă pentru cele duhovniceşti, încât m-am minunat de ei. Casa lor seamănă cu o mănăstire. Dumnezeu nu este părtinitor, ci dăruieşte harul Său tuturor. Dar este foarte greu pentru cel ce trăieşte în mijlocul lumii să ajungă la măsuri mari.

Protosinghelul Nicodim Măndiţă – Să nu irosim timpul în zadar!

Timpul este scump ca şi sufletul. Ai pierdut timpul, ai pierdut sufletul! Că eu dacă n-aş fi economisit bine timpul şi n-aş fi trăit cu program, nimic n-aş fi făcut în viaţă. Dacă plângi numai şi nu pui început bun, nu te foloseşti. De aceea să fim cu grijă, să nu ne găsească moartea dormind.

Scopul creației este fericirea de a-L slăvi pe Crea­tor

Simpli­tatea sufletului și curăția inimii produc omului o fericire ce corespunde cu viața fericită a Raiului.

Dumnezeu îngăduie necazurile, dar trimite și mângâiere

Distracţiile pământeşti nu fac decât să amorţească necazul, fără să-l nimicească: îndată ce ele tac, necazul, venindu-şi în fire şi întărit parcă prin odihnă, începe să lucreze cu şi  mai mare putere. 

Să existe între noi iubire sinceră

Dragostea către frați trebuie să fie puternică, sinceră, curată; aceasta se vede când îi răbdăm pe frați, când îi ajutăm, când nu-i întristăm.

Familia – mica noastră patrie

În chipul familiei se oglindeşte chipul Sfintei Treimi. Cum Dumnezeu-Tatăl, Dumnezeu-Fiul şi Dumnezeu-Duhul Sfânt, una sunt, formând Sfânta Treime, aşa şi familia, tata, mama, copiii una sunt. Familia e chipul vieţuirii îngerilor, a sfinţilor în cer, uniţi prin virtutea dragostei; căci virtutea dragostei e de origine cerească şi a fost adusă din cer de Mântuitorul şi semănată pe pământ.

Cum să mă comport duhovnicește între oameni?

Dragostea pe toate faptele bune le cuprinde. Așa să te porți cu cei din jurul tău!

Mesaj de condoleanţe la trecerea din această viaţă a Preasfinţitului Părinte Gurie

Mesajul de condoleanţe al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la trecerea din această viaţă a Preasfinţitului Părinte Gurie, primul Episcop al Devei şi Hunedoarei.

Ieroschimonahul Paisie Olaru – Mare este darul tăcerii!

Prin tăcere scăpăm de osândă, de clevetire, de vorbă deşartă şi învăţăm a ne ruga. Părinţii noştri vorbeau „şapte vorbe pe zi”, cum se spune, dar cu inima şi cu buzele se rugau neîncetat. Dacă vom pune înaintea noastră păcatele noastre, ceasul morţii şi ziua judecăţii, încet-încet dobândim darul tăcerii şi al rugăciunii. Să ne rugăm lui Dumnezeu cu cuvintele psalmistului David: Pune, Doamne, pază gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele (Psalm 140,3).

Păcatul este ca un munte de gheață

Rugăciunea se aseamănă cu razele soarelui. Întăriți de rugăciune, putem înfrunta toate greutățile.

Pagini