Cuviosul Ghelasie Maloviceanu, de la Mănăstirea Cernica (1858 - 1936)

Cuviosul ieroschimonah Ghelasie a fost cel mai mare duhovnic şi sihastru al Mănăstirii Cernica din secolul nostru. S-a născut în comuna Malovăţ (Mehedinţi) şi a îmbrăţişat viaţa călugărească în obştea Sfântului Ierarh Calinic, la anul 1888. După doi ani a primit schima monahală, iar după alţi cinci ani de ascultare s-a învrednicit de darul preoţiei. Părintele Ghelasie a slujit Sfânta Liturghie cu multă credinţă şi cu lacrimi, timp de 20 de ani.

Urmând nevoinţa călugărilor isihaşti, şi-a ales să petreacă restul vieţii în chilie, până la moarte. Timp de încă 20 de ani, acest mare iubitor de linişte s-a rugat ziua şi noaptea în chilie şi în inima sa, neştiut de nimeni. Aici primea Preacuratele Taine şi hrana cea de toate zilele, aici se ostenea cu postul, aici cugeta la Dumnezeu cu lacrimi, aici se împărtăşea din bucuria Duhului Sfânt şi tot aici spovedea obştea monahilor şi pe credincioşi. Pentru multa sa osteneală s-a învrednicit de la Dumnezeu de darul cuvântului şi al mângâierii, ajungând cel mai iscusit duhovnic al Mănăstirii Cernica. Aproape toţi monahii, elevii seminarului, ca şi numeroşi credincioşi din capitală îl aveau pe Cuviosul Ghelasie de părinte duhovnicesc. Singur Mântuitorul ştie câte inimi zdrobite a mângâiat, câte conştiinţe apăsate a uşurat, câte lacrimi şi dureri a alinat. Părintele Ghelasie nu era aspru la canon, dacă omul înceta a mai face păcatul.

În primăvara anului 1936, o fiică duhovnicească a cerut binecuvântare să meargă la Mormântul Domnului.

– Te binecuvintez – a zis bătrânul – să mergi la Ierusalim şi să te rogi şi pentru mine! Să ştii că acolo te vei călugări, dar când te vei întoarce în ţară, pe mine nu mă vei mai afla în viaţă.

Într-adevăr, la 7 mai 1936, Cuviosul Ghelasie – marele duhovnic al Mănăstirii Cernica – a adormit cu pace, fiind plâns de soborul părinţilor şi de numeroşii săi fii duhovniceşti.

Doamne, odihneşte cu sfinţii pe părintele Ghelasie!

(Arhimandritul Ioanichie Bălan, Patericul românesc, Editura Mănăstirea Sihăstria, pp. 530 - 531)