Ca o formă de comemorare a vieţii şi a faptelor Mântuitorului Iisus Hristos, Anul Bisericesc poate fi împărțit în trei mari perioade, numite după cartea principală de slujbă folosită de cântăreţii din strană în fiecare dintre aceste momente, şi anume: perioada Triodului (perioada prepascală), perioada Penticostarului (perioada pascală) și perioada Octoihului (perioada postpascală). Odată cu slujba Învierii Domnului Iisus Hristos am intrat într-o nouă perioadă bisericească, numită perioada Penticostarului sau a Cincizecimii. Aceasta începe cu slujba Învierii Domnului şi ţine până la Duminica Tuturor Sfinţilor, adică opt săptămâni.

După ce în zilele de miercuri și vineri din Săptămâna Luminată a fost harți, începând cu Duminica Tomei și până la Duminica tuturor Sfinţilor (23 iunie), în cele două zile de post din timpul săptămânii avem dezlegare la pește. Conform Anuarului Liturgic și Tipiconal pe anul 2019 apărut la Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, această dezlegare este un vestigiu al practicii din primele veacuri creştine, de a suspenda total Postul în toate cele 50 de zile de bucurie care urmează Învierii Domnului, dezlegare amintită în multe surse patristice, istorice, liturgice şi canonice, şi care se află în legătură cu interdicţia facerii de metanii şi a îngenuncherii în această perioadă a Cincizecimii.

Astfel, Tipicul cel Mare al Sfântului Sava, cartea în care sunt prezentate regulile referitoare la desfăşurarea cultului divin pentru fiecare zi din an, arată că:

„În miercurile şi vinerile toatei Cincizecimi dezlegăm călugării la untdelemn şi la vin, iar mirenii şi la peşte. Afară de miercurea înjumătăţirii şi de miercurea odovaniei Paştilor, că în acele două zile dezlegăm la peşte şi la vin, iar unii dezleagă şi în celelalte miercuri şi vineri ale Cincizecimii”.

Înțelegem, deci, că mirenii au dezlegare la peşte în toate miercurile şi vinerile din perioada celor 50 de zile până la Rusalii, iar călugării au dezlegare la peşte lunea, precum şi în miercurea injumătăţirii şi în miercurea Odovaniei Paştilor, iar în celelalte miercuri şi vineri au dezlegare la untdelemn şi vin. Tipicul Mare arată, în continuare, că nu toate mănăstirile se supun acestei reguli, ci sunt unele în care, prin obicei sau prin voia celui mai mare, se dezleagă la peşte în toate miercurile şi vinerile Cincizecimii.

De asemenea, în Ceaslovul cel Mare, carte care conține părțile fixe ale slujbelor zilnice din cadrul Bisericii Ortodoxe, găsim o explicație mult mai clară a rânduielii „dezlegărilor la peşte” din perioada Penticostarului:

„Deci, sosind strălucita zi a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, se face dezlegare la toate cele de hrană, până în Duminica Tomei, adică monahii dezleagă la brânză, ouă şi peşte, iar mirenii şi la carne. Apoi, de luni după Duminica Tomei, până în Duminica Pogorârii Sfântului Duh, lunea se mănâncă peşte, şi miercurea şi vinerea untdelemn, iar mirenii şi peşte. Iar în miercurea înjumătăţirii praznicului şi a odovaniei Paştilor, dezlegăm cu toţii la peşte. Iar din Duminica Pogorârii Sfântului Duh, până în Duminica tuturor Sfinţilor, dezlegăm în toate zilele la brânză, ouă şi peşte, iar mirenii şi la carne”.

Sfântul Apostol și Evenghelist Luca consemnează răspunsul pe care Mântuitorul l-a dat fariseilor și cărturarilor, atunci când aceștia erau intrigați de faptul că ucenicii Săi nu postesc, spunând: „Puteţi, oare, să faceţi pe fiii nunţii să postească, cât timp Mirele este cu ei? Dar vor veni zile când Mirele se va lua de la ei; atunci vor posti în acele zile” (Luca 5, 33-35).

Așadar, putem afirma că motivul principal în baza căruia Sfinții Părinți au rânduit dezlegările la pește din aceste zile îl reprezintă chiar răspunsul Mântuitorului dat cărturarilor și fariseilor. Perioada Penticostarului nu este o vreme de întristare, ci o perioadă de bucurie pentru prezența vie a Mântuitorului în viața noastră. Atâta timp cât „Mirele este cu noi”, și postirea noastră este una mângâietoare.