Ansamblul clădirilor Mănăstirii Cutlumuş

Intrarea principală în Mănăstirea Cultumuş se află în aripa de nord şi, precum intrarea de la Mănăstirea Iviron, este străjuită de coloane, dar în proporţii mai mici.

Deasupra intrării se înalţă turlele roşii ale celor două paraclise, cel închinat Tuturor Sfinţilor şi cel închinat Sfântului Ioan Botezătorul. Trecând prin coridorul boltit, se ajunge în curtea pavată cu plăci de piatră.

Curtea mănăstirii are formă trapezoidală şi nu este foarte mare. În centru se află katholikonul, iar în partea de apus se află agheasmatarul şi trapeza în forma literei „L”. Aripile de sud şi de răsărit au câte patru nivele şi sunt ornamentate cu cărămidă. În aripa de sud se află arhondaricul. Aripile de nord şi vest ale mănăstirii păstrează caracterul sever de fortăreaţă. Partea de răsărit are balcoane cu deschidere spre mare.

În colţul sud-vestic se înalţă turnul, zidit în 1508 pe locul unui alt turn mai vechi (secolul al XIV-lea). La nivelul de sus al lui se află Paraclisul Sfinţilor Arhangheli Mihail și Gavriil. Lângă turnul de apărare se află clopotniţa (1808). În mănăstire mai există paraclisele Sfintei Natalia, Sfinţilor Doctori Fără de Argint și al Sfântului Spiridon.

Printre dependinţele mănăstirii se numără Schitul Sfântului Pantelimon şi Chiliile lui Alipie, a Sfântului Gheorghe, a Sfântului Nicolae Nerantzona, a Sfântului Gheorghe Anapavsas. La Chilia Panaguda a mănăstirii a trăit ultimii ani ai vieţii sale Cuviosul Paisie Aghioritul (†1994), cunoscut în toată lumea pentru sfinţenia sa.

În Kareia se află Chilia Sfântului Ioan Botezătorul a lui Dionisie din Furna, renumitul pictor şi alcătuitorul Erminiei Picturii Bizantine, lucrare deosebit de importantă şi îndreptar absolut necesar pentru pictori. De asemenea mănăstirea are patru colibe sihăstreşti în Kapsala.

De la același autor

Ultimele din categorie