Maica Domnului în colindele populare românești (5)
„Colindul sfânt şi bun” deschide inimile tuturor celor care vor ca Hristos „Să Se nască şi să crească” în inima fiecăruia, precum odinioară în pântecele Maicii Sale, şi, prin aceasta, să ne mântuiască!
În acelaşi timp, în colinde se prelungesc rugăciunile stăruitoare către Maica Domnului din cadrul slujbelor bisericeşti, într-o adevărată Liturghie cosmică: „D-auzi gazdă ori n-auzi / Toaca-n cer şi slujba-n rai / Toaca-n cer cum o bătea / Slujba-n raiu cum o făcea / Dumnezeu cum cuvânta / Maica Sfânta se ruga / Şi să stai să tot priveşti / Cum făcea slujbe cereşti / îngerii ţinând stâlpări / Cântau sfintele cântări”. Da, Maica Domnului este o permanentă rugătoare şi mijlocitoare înaintea Fiului său, atât pentru oameni, cât şi pentru întreaga creaţie.
Dincolo de încărcătura dogmatică şi liturgică, colindele lansează un îndemn spre a acorda mai multă importanţă ţinutei morale, prin cultivarea virtuţilor, la loc de seamă fiind iubirea de aproapele, pacea, bunătatea, generozitatea, smerenia, ascultarea, hărnicia, cinstea. Deopotrivă, sunt înfierate minciuna, înşelătoria şi alte fapte stricătoare de suflet.
Colindele sunt un liant între generaţii, asigurând continuitatea şi comuniunea. De aceea, prin caracterul lor diacronic, ele ne cheamă la comuniune dăruitoare, atât colindătorul, cât şi gazda având ceva de dăruit. Colindătorul îl aduce pe Hristos şi, împreună cu El, toate binecuvântările lui Dumnezeu în casa colindată. Gazda întoarce colindătorului din cele primite de la Dumnezeu, adică daruri simbolice, expresii ale unor binecuvântări sau roade pe care le-a primit la rândul său: mere – simbol al dragostei, dar şi al veşniciei; nuci – expresie a fertilităţii; colăcei spre pomenirea celor morţi, ca unii care fac parte integrantă din viaţa Bisericii.
Aşadar, colindele păstrează nealterat duhul creştin, înveşnicindu-l, şi, totodată, înlesnesc legătura cu Dumnezeu şi întreolaltă. „Colindul sfânt şi bun” deschide inimile tuturor celor care vor ca Hristos „Să Se nască şi să crească” în inima fiecăruia, precum odinioară în pântecele Maicii Sale, şi, prin aceasta, să ne mântuiască!
(Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Maica Domnului în lumina Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții – O sinteză pentru omul grăbit, Editura Pars Pro Toto, Iași, 2014, pp. 145-146)
Sfinții Mucenici Achindin, Pigasie, Aftonie, Elpidifor și Agapie – drumul spre sfințenie
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Mitropolia Moldovei și Bucovinei | © doxologia.ro