Mănăstirea Durău adăpostește o părticică din moaștele Sfântului Pantelimon

Documentar

Mănăstirea Durău adăpostește o părticică din moaștele Sfântului Pantelimon

    • Mănăstirea Durău adăpostește o părticică din moaștele Sfântului Pantelimon
      Foto: Maria Burlă

      Foto: Maria Burlă

Sfintele moaște ale Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon se află într-o raclă în partea stângă a bisericii, alături de o părticică din moaștele Sfântului Simeon din Muntele Minunat.

Mănăstirea Durău de la poalele Muntelui Ceahlău îl are ca ocrotitor și pe Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, al doilea hram rânduit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei. Așezarea monahală de aici adăpostește o părticică din moaștele acestui mare sfânt. Sfintele moaște ale Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon se află într-o raclă în partea stângă a bisericii, alături de o părticică din moaștele Sfântului Simeon din Muntele Minunat.

Iată cum au ajuns acestea aici:

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, unii dintre ieromonahii de la Durău (pe atunci era mănăstire de călugări) au fost preoți militari pe frontul de est, însoțind trupele soldaților români. Printre aceștia s-a numărat și vrednicul de pomenire Părinte arhimandrit Iustin Pârvu. În peregrinările lor pe pământul rusesc, au găsit multe biserici dărâmate în urma bombardamentelor, lăcașuri de rugăciune pe care ei le-au cercetat. La retragere, într-o astfel de biserică ruinată din Rusia ateistă, ieromonahii nemțeni au găsit moaștele Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon. Le-au purtat cu evlavie pe toată perioada războiului, folosindu-se de ele atunci când era nevoie să tămăduiască soldați răniți sau bolnavi. După terminarea războiului, le-au adus cu grijă în România, pentru a fi cinstite, așezându-le în biserica Mănăstirii Durău, astăzi mănăstire de maici.