A zis Părintele Gherontie Ghenoiu:

– Cea mai mare faptă bună pentru mântuirea noastră, a tuturor, este milostenia. Mila faţă de semenii noştri este cea mai necesară şi mai preţioasă faptă bună pentru mântuirea noastră. Că zice Domnul: „Milă voiesc, iar nu jertfă”. De aici vedem că mila este mai mare şi decât rugăciunea, căci este fiica dragostei, iar dragostea este Însuşi Dumnezeu. Creştinul milostiv săvârşeşte toate faptele bune cu uşurinţă, că Dumnezeul dragostei se odihneşte în inima lui.

Despre preoţie a spus:

– Preoţia este lucru înfricoşător. Ea se cuvenea îngerilor, însă Dumnezeu a încredinţat-o oamenilor. Puterea preotului este mai mare decât a îngerilor. Îngerii sunt puşi de Dumnezeu în slujba oamenilor şi iată că oamenii, precum Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul, au ajuns mai presus decât toate puterile cereşti.

Ucenicilor lui le-a lăsat acest din urmă cuvânt:

– Să respectaţi cu sfinţenie voturile monahale, îmbrăcându-le în smerenie, blândeţe şi dragoste faţă de Dumnezeu, faţă de sfinţi şi faţă de oameni. Să respectaţi, să împliniţi şi să învăţaţi şi pe alţii învăţăturile de credinţă ale Sfintei noastre Biserici. Călugării, preoţii şi credincioşii să fie pentru toţi exemple vrednice de urmat!

(Arhimandritul Ioanichie Bălan, Patericul românesc, Editura Mănăstirea Sihăstria, p. 681)