Ca să te sensibilizezi pentru îmbunătăţirea sufletească, trebuie să se întâmple cu tine ceea ce se spune într-o alcătuire de la slujba Schimbării la Faţă: Munte preaînalt având noi inima curăţită de patimi, să vedem Schimbarea la Faţă a lui Hristos care luminează mintea noastră. E extraordinar de frumos! Frumos pentru cine se sensibilizează. Munte preaînalt având noi inima curăţită de patimi – un Tabor, inima curăţită de patimi poate fi Taborul nostru. Nu trebuie să te duci până pe Muntele Taborului, că dacă te duci cu inima necurăţită de patimi nu vezi decât munte de piatră seacă pe acolo şi zici: aici S-a schimbat la Faţă Domnul Hristos.

Dar, dacă ai inima curăţită de patimi, ai în sufletul tău Taborul, se descoperă Domnul Hristos în tine. Cum se descoperă Domnul Hristos în tine? Mai întâi de toate, preţuieşti lucrurile pe care le-a făcut Hristos. Ce? Bunătatea Lui, iertarea Lui, blândeţea Lui, smerenia Lui, iubirea Lui, jertfa Lui, Învierea Lui din morţi, Înălţarea la Cer a Mântuitorului – toate acestea sunt pentru tine nişte realităţi, nu nişte lucruri scrise undeva, pe care le-ai citit şi pe care le poţi spune şi tu altora. Toate acestea primesc putere în tine însuţi, în existenţa ta, în inima ta, care este curăţită de patimi. Iar dacă nu-i curăţită de patimi, atunci şi lucrurile înalte le cobori şi le întinezi şi proiectezi răutăţile din tine şi în bunătăţile care trebuie înţelese.

(Arhimandrit Teofil Părăian, Cum putem deveni mai buni – Mijloace de îmbunătăţire sufletească, Editura Agaton, p. 140)