Catacombele din Malta – locuri de nevoință ale Sfântului Apostol Pavel și ale Sfintei Mucenițe Agata
În Malta există două catacombe: a Sfântului Pavel şi a Sfintei Martire Agata. Catacombele Sfântului Pavel se prezintă ca un labirint de galerii înguste, dispuse pe mai multe etaje. Galeriile duc spre capelă şi spre sala principală, iar în unele locuri sunt cioplite mese rotunde pentru agape.
În anul 58, Sfântul Apostol Pavel este prins de iudei în Templul din Ierusalim şi este închis în Cezareea timp de doi ani. În anul 60 este trimis la Roma ca să fie judecat de Cezarul, dar corabia în care se aflau 276 de oameni a naufragiat pe insula Malta, unde au fost nevoiţi să rămână timp de trei luni, pentru că era iarnă (insula Malta este situată în Marea Mediterană, în sudul insulei Sicilia).
Aceste evenimente ne sunt povestite în Faptele Apostolilor, în capitolul 28 (Sfântul Pavel era însoţit de Sfântul Apostol Luca, cel care povesteşte toate aceste întâmplări). Aflăm că Pavel a săvârşit mai multe minuni înaintea locuitorilor de pe insulă (fiind muşcat de o viperă, el a aruncat-o în foc şi nu a păţit nimic), drept pentru care aceştia îl considerau un zeu. Tot din cartea Faptelor aflăm că Pavel l-a vindecat de friguri şi dizenterie pe tatăl lui Publius, căpetenia insulei. (…)
În Malta există două catacombe: a Sfântului Pavel şi a Sfintei Martire Agata. Catacombele Sfântului Pavel se prezintă ca un labirint de galerii înguste, dispuse pe mai multe etaje. Galeriile duc spre capelă şi spre sala principală, iar în unele locuri sunt cioplite mese rotunde pentru agape (pe care se lua masa după săvârşirea sfintelor slujbe).
Potrivit tradiţiei malteze, Sfânta Muceniţă Agata, o tânără fecioară de pe insula Sicilia, a fugit de teama persecuţiei lui Deciu (249-251) şi venind pe insula Malta s-a refugiat în catacombele care, mai târziu, îi vor purta numele. După cum citim în istoria vieţii sale, Sfânta Agata a fost o tânără nobilă foarte frumoasă, pe care văzând-o Quintilianus, guvernatorul Cataniei, a dorit să o ia de soţie. Fiind refuzat în mai multe rânduri, guvernatorul s-a mâniat pe tânăra Agata şi căuta să o omoare. Ca să scape de persecuţia lui, tânăra Agata s-a refugiat pe insula Malta şi petrecea în rugăciune în catacombele malteze. După mai multe zile de rugăciune şi meditaţie, a luat hotărârea să nu se mai ascundă, ci să meargă în Sicilia pentru a primi cununa muceniciei. Fiind torturată îndelung, şi-a păstrat credinţa până la sfârşit, dându-şi sufletul în mâinile Domnului în ziua de 5 februarie a anului 251. Spre deosebire de catacombele Sfântului Pavel, cele ale Sfintei Agata sunt încărcate de minunate fresce, care au fost realizate în perioade diferite.
Cele mai vechi fresce care se găsesc în partea stângă a intrării în Cripta Sfintei Agata datează, probabil, din secolele IV-V şi au fost recent descoperite, sub un strat de tencuială. Din aceeaşi perioadă datează şi inscripţiile în greacă şi latină, care se găsesc tot în partea stângă a criptei. Trei fresce – care îi reprezintă pe Sfântul Pavel, pe Maica Domnului singură, iar o a treia tot pe Maica Domnului alăptându-L pe Pruncul Iisus – sunt în stil bizantin şi datează din secolul al XII-Iea.
Alte fresce au fost realizate în 1480 de Salvatore d'Antonino, care a trăit pe insulă între 1470-1482. Multe dintre aceste fresce o înfăţişează pe Sfânta Agata în diferite ipostaze, pe Sfântul Publius, căpetenia Maltei – care a fost convertit de Sfântul Pavel şi mai apoi a devenit episcop, pe Sfântul Leonard, Sfântul Vlasie, Sfântul Antonie cel Mare, Sfînta Muceniţă Margareta (în Răsărit cunoscută sub numele de Marina) din Antiohia, Sfânta Lucia, Sfânta Venera, Maica Domnului cu Pruncul şi o icoană a Maicii Domnului Ajutătoarea.
În Muzeul Arheologic al Complexului Catacombelor Sfintei Agata, în care se găsesc numeroase vestigii, se păstrează şi o raclă (sculptată în 1728) cu o părticică din moaştele Sfintei Muceniţe Agata.
De la Cripta Sfintei Agata pornesc două pasaje care conduc în catacomba creştină care, de asemenea, poartă numele Sfintei Agata (în această catacombă s-a refugiat sfânta de prigoana lui Quintilianus). Ca şi la catacomba Sfântului Pavel, şi aici se pot observa mai multe tipuri de morminte şi mesele rotunde pentru agape. Lucrările moderne de restaurare a catacombei au scos la iveală câteva fresce de mare preţ. Galeriile catacombei se termină într-o cămăruţă care se crede că a fost Sfânta Sfintelor a catacombei. Aici se află o masă pentru agape şi două scaune. Lângă agapă se află o nişă săpată în perete, ca un arc, lată de 127 centimetri, înaltă de 75 centimetri şi având adâncimea de 23 centimetri. Acesta era altarul vechii capele.
(Arhidiaconul Sebastian Serdaru, Catacombele romane, pp. 51-53)
Peștera Nașterii Domnului din Betleem – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro