Îmi scrii că acum, atât din cauza bolii tale, cât și din cauza așezării tale sufletești, deseori plângi și mai ales rogi pe Dumnezeu să nu te lipsească în viața viitoare de vederea feței lui Hristos. Mai întrebi dacă nu cumva acest gând vine din mândrie. Nu. Numai că tu înțelegi greșit gândul acesta, pentru că toți cei miluiți de Domnul vor fi învredniciți de vederea lui Hristos; iar Împărăția Cerurilor nu este altceva decât a ne bucura de Hristos Mântuitorul, de vederea feței Lui.

Dimpotrivă, cei lepădați dinaintea lui Hristos vor fi lipsiți și de Împărăția Cerurilor, și trimiși în muncă. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că a fi lepădat de la Hristos este mai înfricoșător decât gheena și mai chinuitor decât orice chin. Cuviosul Teognost spune în ultimul capitol: „Dacă cineva nu crede că va ajunge vreodată unde este Sfânta Treime, acela măcar să încerce să nu se lipsească de vederea lui Hristos Cel întrupat”. Iar Sfântul Ioan Scărarul scrie în Treapta 29, Capitolul 14, că cei ce vor dobândi nepătimirea vor fi acolo unde e Sfânta Treime. Cei ajunși la măsura de mijloc vor avea diferite locașuri. Cei ce vor primi iertarea păcatelor se vor învrednici să stea înlăuntrul ogrăzii Raiului, iar ultimii nu trebuie să se lipsească de vederea lui Hristos. (Sfântul Cuvios Ambrozie de la Optina)

(Filocalia de la Optina, traducere de Cristea Florentina, Editura Egumenița, Galați, 2009, p. 87)