chemare

„Ești tu însuți când ești stăpân pe tine”

Cel ce se obișnuiește să nu dea toată atenția poruncii Domnului îndată ce o aude și așteaptă să i se spună a doua oară, să i se dea un nou semn mai accentuat, pierde sensibilitatea receptivă a inimii.

Glasul conștiinței este glasul voii lui Dumnezeu

Omul simte înăuntrul său îndemnul de a săvârși ceva bun ca pe un glas venit din Cer. Există însă și glasul eului nostru. Cunosc și eu acest glas. Dar glasul pe care trebuie să-l aud nu este cel al egoismului meu, nu e glasul care vine din firea mea omenească, de lut, ci e glasul pe care-l aștept de Sus.

De ce Dumnezeu nu răspunde imediat rugăciunilor noastre?

Nu întotdeauna Hristos răspunde degrabă la chemarea noastră. Este de trebuință să stăruim în rugăciune, pe cât este cu putință vreme cât mai îndelungată, pentru ca puterea Lui nebiruită să pătrundă întru noi.

Dumnezeu ne vorbește prin oamenii de lângă noi

Obișnuiți-vă să priviți la fiecare om cu scopul de a învăța de la el vreun lucru duhovnicesc. Priviți la el ca la o carte duhovnicească, pe care a deschis-o înaintea dumneavoastră chiar Domnul. Din aceasta veți vedea grabnic folos pentru sufletul dumneavoastră. 

A te pocăi înseamnă să-ți deschizi ochii pentru strălucirea dumnezeiască

Pocăința înseamnă să recunoști că Împărăția Cerurilor este în noi, lucrătoare printre noi. Numai în măsura în care acceptăm venirea acestei Împărății vor deveni toate noi pentru fiecare.

Distincția aristocratică a scriiturii creștine

Atent la nuanțe, Părintele Nicolae Dura scrie cu atenția fragilă a slujirii liturgice. Concentrat, luminos și acordat adevărului. Veți descoperi o serie de pagini de istorie națională desfășurate în ethosul Vienei care, în adânc, vă vor aduce aminte de ce preoțimea românească ar merita, măcar din când în când, să fie recunoscută ca memorie activă a Crucii asumate în Iisus Hristos de oamenii României.

Rugăciunea tămăduiește memoria

Memoria din fire este simplă și numai păcatul, așa cum am văzut, a împrăștiat-o și a sfârtecat-o în multe și felurite amintiri; în smerenia rugăciunii, ea își regăsește fireasca unitate dintâi.

Principala tactică a diavolului constă în a pretinde că nu există

Folosind orice prilej, gata la orice chemare, chelner atent, cerșetor neobosit, mulțumindu-se cu oricât.

Conștiința – glasul lui Dumnezeu care ne cheamă la El

Ne cheamă Dumnezeu prin glasul Scripturii, ne cheamă prin glasul zidirilor ce pornesc asupra noastră cu secetă sau cu ploaie prea multă sau cu cutremur.

Chemarea – de la inimă la inimă

Dinspre ceruri, chemarea e înspre cea din urmă variantă. Înspre noi, Învățătorul însuși trimite exponenți ai acelei tagme. Oameni care să lanseze mreaja, să-și asume potențialul refuz și urmările lui dureroase și să nu ne forțeze libertatea. Iisus însuși a făcut așa. A bătut la ușa inimilor tuturor. A așteptat și nu de multe ori, nu a primit niciun răspuns. La fel face și astăzi. La ușa inimii noastre e o clanță, sau un zăvor?

Pagini