Judecata de Apoi

Podoaba faptelor bune

De aceea-a zis Iisus ce faci bun să nu se știe; Nu le spune, că le pierzi, s-or vedea în veșnicie... Tu acum s-aduni mereu faptă după faptă bună, Și-o să te împodobești cu a Domnului cunună!

Cum va arăta păcătosul la Judecata de Apoi?

Primăvara a adus viaţă, îmbrăcăminte nouă şi podoabe pentru toată împărăţia plantelor. Unele rămân însă tot în golătatea şi urâciunea cea de iarnă. Pentru ce? Pentru că întru ele s-a stins viaţa lăuntrică, s-a pierdut putinţa de a primi hrană, de a respira aer şi a-şi pune în mişcare sevele lor. Iată, deci, icoana adevărată a omului păcătos, care ne arată cum va fi acesta în Ziua Învierii obşteşti!

Unul pe altul îndemnaţi-vă spre pocăinţă!

Şi precum o bubă, cât este ascunsă şi acoperită, nu se tămăduieşte, ci când iese deasupra, la arătare, atunci se vindecă fără osteneală, tot aşa şi păcatul, cât este tăinuit şi ascuns, nu se iartă.

Hristos este Cel care îngrijeşte rănile noastre sufletești

Adeseori murim încetul cu încetul, şi în virtutea acestei experienţe treptate a morţii devenim din ce în ce mai capabili de a asuma tragedia istoriei umane şi de a sesiza taina Ghetsimanilor şi, poate chiar şi a Golgotei.

Moartea este inevitabilă – gândul care ajută să ne pregătim pentru veșnicie

Era în Horeb (la muntele Sinai) un monah trândav şi nepăsător, cu numele Isihie. Acesta s-a îmbolnăvit odată greu şi i-a fost răpit sufletul lui vreme de un ceas. Trupul lui a rămas mort în toată regula. După aceea şi-a revenit în fire şi a înviat.

Toţi aceia pe care îi numim astăzi „morţi” nu sunt deloc morţi

Toţi cei care au plecat din această viaţă, fie în zilele noastre, fie în trecutul îndepărtat, sunt cu adevărat vii, mult mai vii decât suntem noi. Lumea morţilor nu este a lor, ci a noastră, deoarece omul care trăieşte fără valori şi idealuri, fără dragoste şi virtute, este în esenţă un viu mort. Dim­potrivă, lumea lor, lumea celor păruţi morţi este plină de viaţă şi lumină.

Care este vina smochinului neroditor?

Noi trebuie să avem roade continuu, pentru că nu știm în ce timp va trebui să dăm seama de roadele noastre. 

Părerea de sine și gândurile de umilință

Ce aţi făcut până acum? Şi dacă din ceea ce aţi făcut rezultă vreo învăţătură sau totul este doar sclipire amăgitoare? Doamne, miluieşte-ne! Vă repet acelaşi lucru: cândva va trebui să ne înfăţişăm la Judecată, unde toate ne vor fi socotite: şi cuvântul, şi fapta, şi privirea, şi gândul.

„Este foarte important să te rogi pentru tine, dar şi mai important este să te rogi pentru alţii”

Există acea icoană, a Dreptului Judecător, care are de o parte şi de alta pe Maica Domnului şi pe Sfântul Ioan Botezătorul şi care se cheamă Deisis. Deisis este numele Maicii Domnului în această ipostază de rugătoare, cea care, la Judecata de Apoi, se roagă pentru noi către Fiul său. Aşa încât a te ruga pentru altul este mai mult decât recomandat.

Lexicon athonit – Trapeză

Trapeza (în gr. τραπεζαρία) este sala de mese a unei mănăstiri. Se deosebeşte de celelalte clădiri monahale prin faptul că are şi o utilizare religioasă, rânduită în tipicul mănăstirii.

Pagini