viața duhovnicească

Cuviosul Ioasaf Apostoliu – o viață de 119 ani, din care peste 70 de ani de călugărie și duhovnicie

Era întru toate măsurat şi cu dreaptă socoteală. Nici cu totul aspru, nici uşor iertător; nici ţinând mânia asupra cuiva, nici prea blând cu fiecare; nici multe grăind, nici în zadar vorbind. Ci vorbea puţin, pe înţeles şi potrivit cu rana fiecăruia. Iar cuvintele sale părinteşti, ca nişte săgeţi duhovniceşti alinau durerea, potoleau ispita, izgoneau patima şi răneau inima cu dragostea lui Hristos, căci era întărit de darul Duhului Sfânt.

Poţi fi misionar în propria familie?

Oamenii sunt obişnuiţi să pună etichete, să considere că, după un timp de împreună vieţuire, îi cunosc foarte bine pe cei din casa lor. Mai ales când „convertiţii” au avut (mai au!) păcate şi neputinţe, schimbarea lor este extrem de greu de acceptat de către cei apropiaţi. Cel mai adesea, atunci când unul din familie devine un creştin practicant, râvnitor, este repede interpelat: „Te-ai pocăit şi tu, ce te-a apucat?”. Nu mai durează mult până să vină şi „diagnosticul” de fanatic, bigot, fundamentalist.

Să ne purtăm cu seninătate crucea duhovnicească

Atunci când primiţi mângâieri duhovniceşti, mulţumiţi lui Dumnezeu şi nu vă necăjiţi când acestea vă sunt luate şi când întunericul ia în stăpânire sufletele voastre.

Dragostea de Dumnezeu se arată împlinind poruncile Sale

Smeriţi-vă în toate şi aveţi pace între voi, şi atunci harul Domnului vă va acoperi de tot răul.

De la melancolie, la pocăință – drumul vindecării

Dacă găsești calea spre Dumnezeu, melancolia se transformă în pocăință, sentimentul de inferioritate devine smerenie.

Protosinghelul Teodul Varzare – preot și duhovnic iscusit al Mănăstirii Agapia

Protosinghelul Teodul este singurul părinte care s-a învrednicit să ne descopere câteva momente din viaţa unui episcop sfânt, care s-a nevoit în ţara noastră.

Duhovnicia este un mare dar al lui Dumnezeu – Protosinghelul Ioil Gheorghiu

Ca începător al obştii, stareţul trebuie să fie un exemplu viu pentru ceilalţi. Nici prea aspru, nici prea iertător, nici prea legat de cele pământeşti, nici nepăsător; ci să împace, după Sfânta Evanghelie, pe Marta cu Maria. Călugării sunt datori să se roage permanent pentru stareţul lor, ca să-l lumineze Dumnezeu şi atunci toate vor fi bune şi în pace.

În şcoala vieţii duhovniceşti intră fiecare la vremea lui

Nu există nimic întâmplător în viaţă şi nici nu poate exista, căci Dumnezeu Proniatorul conduce lumea şi fiecare împrejurare are un sens duhovnicesc înalt şi este dăruită de Dumnezeu pentru împlinirea scopului vieţii noastre de a-L cunoaşte pe Dumnezeu. 

Cuviosul Iosif Pustnicul lucra cot la cot cu muncitorii la ridicarea sfintelor lăcaşuri

Între anii 1790-1800, când s-a construit biserica Mănăstirii Văratec cu hramul „Adormirea Maicii Domnului", duhovnicul Iosif căra cu mâinile sale piatră, var, nisip şi apă şi le urca pe schelă. Iar pentru lucru aduna bani de la cei avuţi şi cu dare de mână şi plătea lucrătorii. Astfel, Cuviosul Iosif este cinstit ca cel dintâi ctitor şi duhovnic al Mănăstirii Văratec.

Ce preț au faptele bune, fără desăvârșire duhovnicească?

Ce îndrăznire va avea darul uneltitorului, al hoţului, al mincinosului, al celui ce mărturiseşte strâmb şi al celor ce încă şi mai mult decât acestea păcătuiesc? Cu siguranţă, nici una. Cu neputinţă sunt acestea a le afla pentru cel înşelat, fiindcă virtutea nu se schimbă ca poliţele unui bancher viclean. 

Pagini