lucrare

Nu ostenelile noastre, ci bunătatea Domnului ne umple de tot ce avem nevoie

Noi ne ostenim asupra pământului, semănăm, sădim, adunăm recolta și roadele și credem că toate acestea sunt făcute de mâinile noastre; sau, înălțându-ne în cugetare, le punem pe seama naturii, a legilor și puterilor ei. Însă nu puterile noastre, nu ostenelile cele cu multe griji, ci Mâna lui Dumnezeu este Cea care, atunci când se deschide, pe toți ne umple de bunătăți.

Când mintea nu ne stă la rugăciune

Mintea-i făcută să nu stea la un singur gând. De ce? Pentru că numai așa poate fi lucrătoare în viața de toate zilele.

Minunea prin care Sfântul Neofit a fost izbăvit de la moarte năpraznică

Dar pe când ședeam eu și săpam în piatră cu o daltă, dintr-odată din partea mea dreaptă s-a desprins o piatră mare ca o stâncă și tare, nelipsindu-i nimic din greutatea plumbului, lungimea de șase picioare, având grosimea mai mare decât poate cuprinde un bărbat cu brațele, a căzut pe lângă mine și, rupându-mi veșmântul pe umărul drept și lovindu-mă în coastă, m-a tras în jos. Și eu îndată am strigat cu glas mare și am zis: „Stăpână ajută-mă, Hristoase ajută-mă”. Urgența nevoii nu mi-a mai lăsat nici urmă de discernământ, ca să fie chemat mai întâi Stăpânul, ci Stăpâna, și nimic străin.

Când te smerești, Îi faci loc lui Dumnezeu în inima ta

Sfântul Antonie nu știa nici să scrie, nici să citească, însă, știa Scriptura pe de rost, era un izvor de cunoștințe teologice-divine. Cel care se smerește, dăruindu-se total în mâinile lui Dumnezeu, primește daruri deosebite de la Dumnezeu. Acela nu poate să greșească niciun cuvânt. Dimpotrivă, spune lucruri nemaiauzite.

Spune o rugăciune scurtă, dar roagă-te mereu!

Dacă te-ai obișnuit să-ți faci rugăciunea o dată cu răsuflarea, te rogi oricând. O rugăciune scurtă, și te rogi! Chiar lucrând ceva, ocupația pe care o ai, sau când gătești. Mai stai pe un scaun, și zici „Doamne, lisuse...”.

Discernământul necesar în cazul vedeniilor

„Așa cum în timpul plânsului celui după Dumnezeu vin clipe de neobișnuită împăcare a conștiinței, lucru care alcătuiește mângâierea celor ce plâng, și în timpul desfătării celei mincinoase, aduse de înșelarea drăcească, vin clipe în care înșelarea își leapădă, cum ar veni, haina, și se lasă gustată așa cum este ea de fapt. Aceste clipe sunt cumplite! Amărăciunea lor și deznădejdea pricinuită de această amărăciune sunt de nesuferit.”

Câte metanii să fac în timpul rugăciuniii?

Metaniile sunt ajutorul rugăciunii, nu rugăciunea însăși. Rugăciunea este înălțarea minții și a inimii către Dumnezeu.

Fiecare să-și pună în valoare, în chip duhovnicesc, harisma pe care o are

Dumnezeu așteaptă de la fiecare dintre noi să împlinim harisma pe care ne-a dăruit-o și să înmulțim talanții pe care i-am primit la venirea în această lume.

Dumnezeu lucrează! Noi însă ne-am obișnuit cu minunile, nu le mai vedem

Toată lumea aceasta este o minune. Creația, durata lumii, evenimentele, toate sunt minuni prin care Dumnezeu lucrează în lume și în sufletul nostru. Noi însă ne-am obișnuit cu minunile. Nu le mai vedem...

(Video) Părintele Serafim Aldea – Ce am învățat de la Cuviosul Sofronie Saharov

Părintele Serafim Aldea – Ce am învățat de la Cuviosul Sofronie Saharov Cuviosul Sofronie Saharov a fost ucenicul și biograful Sfântului Siluan Athonitul. S-a născut în data de 23 septembrie 1896 în Rusia. Cuviosul Sofronie a trecut la cele veșnice în ziua de 11 iulie 1993, la vârsta de 97 de ani, în mănăstirea pe care a înființat-o în Marea Britanie. Traducerea și adaptarea: Cosmina Strugaru

Pagini