Mănăstirea Cutlumuș - Muntele Athos

Panaguda – chilia Sfântului Cuvios Paisie Aghioritul

Aflată pe teritoriul Mănăstirii Kutlumuş, nu departe de Kareia, chilia Panaguda a fost ultimul loc de nevoinţă al Sfântului Paisie Aghioritul, din anul 1979 și până la trecerea sa la Domnul, în anul 1994.

Chilia „Sfântul Ioan Botezătorul” a lui Dionisie din Furna – Kareia, Athos

Ieromonahul Dionisie din Furna a fost un important iconograf ortodox grec al secolului al XVIII-lea, cunoscut astăzi nu atât pentru lucrările sale artistice, cât mai ales pentru cartea sa, Erminia picturii bizantine.

Mănăstirea Cutlumuş – Athos

Această mănăstire se află la o distanţă mică de Kareia, capitala Sfântului Munte și deţine locul al şaselea în ierarhia mănăstirilor athonite.

Ansamblul clădirilor Mănăstirii Cutlumuş

Intrarea principală în Mănăstirea Cultumuş se află în aripa de nord şi, precum intrarea de la Mănăstirea Iviron, este străjuită de coloane, dar în proporţii mai mici.

Odoarele Mănăstirii Cutlumuş

În biblioteca mănăstirii se păstrează 662 de manuscrise, dintre care 100 sunt din pergament, având pe ele şi icoane.

Icoana „Axion estin” răspândeşte o mireasmă neobişnuită

De la o distanţă atât de mare, Maica Domnului i-a trimis Stareţului Paisie Aghioritul binecuvântarea ei prin acea mireasmă.

Casa de oaspeți a Sfintei Chinotite din Kareia

Aşezământul a fost construit în anul 1844 în Kareia, pe locul Chiliei Sakaleru a Mănăstirii Cutlumuș.

Icoana Maicii Domnului „Milostiva” de la Mănăstirea Cutlumuş, Athos

Această icoană este aşezată spre închinare în katholikonul Mănăstirii Cutlumuş, în acelaşi paraclis în care se găseşte şi icoana Maicii Domnului „Ocrotitoare nebiruită”.

Arsanaua Kaliagra a Mănăstirii Cutlumuş

Aflată între Mănăstirile Iviron şi Stavronichita, arsanaua Mănăstirii Cutlumuş se numeşte Kaliagra şi a fost construită pe locul vechiului orăşel şi templu al Artemidei.

Schitul Cutlumuş – Pelerinajul părintelui Cleopa la Athos

După tradiţie, în acest loc a luat fiinţă primul schit românesc, în a doua jumă­tate a secolului XIV.

Pagini