Arhimandritul Cleopa Ilie, de la Mănăstirea Sihăstria (1912-1998)

Vrednicul de pomenire Arhimandritul Cleopa Ilie s-a născut în comuna Suliţa, judeţul Botoşani, fiind al cincilea copil din cei zece fraţi. Părinţii săi, Alexandru şi Ana, erau agricultori şi duceau o viaţă creştinească aleasă.

După ce termină şapte clase primare, Constantin, care avea să devină mai târziu Arhimandritul Cleopa, se îndeletniceşte cu păstoritul oilor, împreună cu fraţii săi mai mari, Vasile şi Gheorghe, în preajma Schitului Cozancea din apropiere. Nu departe de acest schit se nevoia de mai mulţi ani şi Cuviosul Paisie „Pustnicul” din partea locului, care le-a devenit părinte duhovnicesc.

În anul 1929, cei trei fraţi, Vasile, Gheorghe şi Constantin, au intrat în obştea Schitului Sihăstria ( Neamţ), care era povăţuit de vestitul egumen athonit, Ieroschimonahul Ioanichie Moroi. Între anii 1931-1933, fraţii mai mari ai Părintelui Cleopa s-au mutat la Domnul, rămânând la Sihăstria singur fratele Constantin. Între anii 1935-1936, Constantin îşi satisface serviciul militar la Botoşani. Apoi, la 2 august 1937, este tuns în monahism de egumenul schitului, primind numele de monahul Cleopa.

Aproape zece ani a păstorit oile schitului. Iar în vara anului 1942 a fost ales de obştea schitului ca locţiitor al bătrânului egumen, care era grav bolnav.

După mutarea la Domnul a bătrânului egumen, la 5 septembrie 1944, Părintele Cleopa este hirotonit diacon, la 27 decembrie 1944, iar la 23 ianuarie 1945 este hirotonit preot la Mănăstirea Neamţ şi numit egumen al Schitului Sihăstria, pe care îl povăţuieşte cinci ani de zile.

La 30 iunie 1947, Schitul Sihăstria este ridicat la rang de mănăstire prin decret patriarhal, având peste 70 de vieţuitori, iar protosinghelul Cleopa a fost hirotesit arhimandrit.

În anul 1948, Părintele Cleopa se retrage la linişte aproape un an de zile în Munţii Neamţului, iar la 30 august 1949 este transferat, cu 30 de părinţi şi fraţi de la Sihăstria, la Mănăstirea Slatina (Suceava), pe care o conduce până în anul 1956. Timp de peste doi ani de zile, între 1953-1954, Părintele Cleopa s-a nevoit ca pustnic în Munţii Rarăului împreună cu Ieromonahul Arsenie Papacioc, fiind îndepărtaţi din obşte de conducerea ateistă de atunci.

În vara anului 1956, Arhimandritul Cleopa se reîntoarce la metanie, în obştea Mănăstirii Sihăstria, ca duhovnic. Dar după trei ani de zile, în timpul marii prigoane împotriva monahismului românesc din anii 1959-1964, se retrage în Munţii Neamţ.

Din toamna anului 1964 până la sfârşitul vieţii sale, Părintele Cleopa a slujit cele sfinte şi a fost duhovnicul principal al Mănăstirii Sihăstria, care număra peste o sută de vieţuitori.

La 2 decembrie 1998, Arhimandritul Cleopa şi-a dat sufletul în mâinile lui Hristos, fiind plâns de ucenicii săi şi de numeroşii credincioşi care l-au cunoscut.

(Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc, Editura Mănăstirea Sihăstria, pp. 740-741)