DUMNEZEULE TATĂ, Cel veşnic binecuvântat;

Care ne-ai chemat la slavă veşnică în Iisus Hristos,

Care, fără de păcat fiind, a purtat păcatele lumii, şi S-a urcat pe cruce ca noi să fim vii în veci;

Care în slăbiciunea trupului omenesc a arătat chipul desăvârşirii Tale -pe Tine, Tată Preasfânt,

Te rugăm umple-ne de sus cu tăria Ta, ca să putem călca pe urma paşilor Săi.

Fă-ne asemenea bunătăţii Fiului Tău în această vreme trufaşă şi nestatornica, ca nu cumva din pricina neadevărului nostru calea Adevărului Tău să sufere defăimare, nici să nu fie întinata de fiii celui potrivnic.

(Arhimandritul Sofronie Saharov, Rugăciunea experienţa Vieţii Veşnice, Editura Deisis, Sibiu, 2007, p.46)