Documentar
 

Aducerea icoanei Maicii Domnului din Iviron la Moscova
Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Bisericani
„Cu cine vorbeşti, părinte?” - cum a plecat la Domnul Sfântul Sisoe
Istoria Sărbătorii Acoperământului Maicii Domnului
Sfintele moaşte de la Mănăstirea Pângăraţi

Comunitățile etnice – solidare cu idealul românilor

„Ei doresc să trăiască împreună cu naţiunea română, care le garantează împlinirea aspiraţiilor lor”.

Marea Unire văzută prin ochii unui jurnalist sas

„Poporul român este departe de a voi să se răzbune pentru crimele comise împotriva sa şi de a asupri popoarele neromâneşti din noul Stat. Dimpotrivă, el vrea să le acorde deplină libertate culturală şi, împreună cu acestea, să organizeze Statul cel nou.”

Zorii celebrării Marii Uniri la Caransebeș

„Una să fim acum nu numai în cugete şi simţiri, ci şi în fapte; să căutăm să ne facem vrednici de momentul mare istoric.”

„Unirea românilor și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”

Oraş al gloriei de altădată, al primei uniri, Alba Iulia avea să devină, de acum înainte, simbolul desăvârşirii unităţii noastre statale.

Preotul a fost mereu alături de țăranul român în lupta pentru libertate și unitate

Îndurând viaţa plină de lipsuri împreună cu poporul, preoţii de mir au rămas alături de popor în toate ridicările şi revendicările lui pentru o soartă mai bună.

Slujitori bisericeşti în lupta pentru reîntregirea neamului

Participarea slujitorilor bisericeşti în războaie, răzvrătiri şi revoluţii nu este numai o pornire dictată de împrejurări singuratice, ci și o integrare a lor în rândul tuturor fiilor neamului, care doreau eliberarea de sub oprimare străină şi formarea unui stat naţional unitar.

Marea Unire în amintirea contemporanilor și a presei vremii

„Măreaţă zi, înălţătoare zi de 1 decembrie, ai sosit în sfârșit ca să pui capăt robiei şi să începi ziua istoriei românilor liberi.”

„Eroii cei mari ai naţiei noastre au dorit să vadă zilele pe care noi le-am ajuns şi nu s-au învrednicit de dânsele” (Episcopul Melchisedec Ștefănescu)

„Strămoşii noştri şi-au vărsat sângele de multe ori, şi-au pus sufletele, ca să ne păstreze nouă patria aceasta. Oare ce ar zice ei când ar vedea că strănepoţii lor sunt aşa de mici la suflet încât nu voiesc a jertfi pentru viitorul ferice al naţiei nici măcar o deşartă ambiţie, un netrebnic egoism?” (Episcopul Melchisedec Ștefănescu)

Cum au anticipat Unirea emigranții români?

„Hrisovul de închinare şi supunere a românilor ortodocşi din Statele Unite ale Americii de Nord către Sfânta Mitropolie a Ungrovlachiei” a fost un act de unire cu Ţara, înainte de unire. O anticipare şi o pregătire. O idee măreaţă trimisă celor de acasă, menită să-i încurajeze la actul suprem al desprinderii de stăpânirea străină şi la întoarcerea la sânul Ţării, cum au făcut românii din America.

Pași premergători Marii Uniri

Pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, la Adunarea populară din 3/15 mai 1848, unde era reprezentată întreaga naţiune română din Transilvania, fiind prezenţi aici şi revoluţionari români din celelalte două ţări româneşti, s-a auzit strigătul maselor româneşti: „Noi vrem să ne unim cu Ţara!”, adică cu celelalte ţări româneşti: Ţara Românească şi Moldova.

Pagini