Viața duhovnicească este cea care ne dă simțul eternității. Cine trăiește o viață duhovnicească trăiește în Cer chiar de aici, de pe pământ. Pentru el moartea nu mai există decât ca un prag. Pentru cine trăiește duhovnicește, moartea nu mai este un zid, o spaimă, un sfârșit, ci este numai o trecere dintr-o viață duhovnicească în trup într-o viață duhovnicească în Cer.

Aceasta este hrana voastră, zice Hristos: viața duhovnicească. Adică să trăiți cuvântul Domnului, să faceți voia Lui, să credeți, să pliniți toate poruncile Bisericii cele date în Sfânta Scriptură. Aceasta este și îmbrăcămintea noastră: când ne botezăm și facem ocolul Sfintei Mese spunem „Câți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați și îmbrăcat”. Ne îmbrăcăm în Duhul lui Dumnezeu, în slava Lui, devenim asemenea lui Dumnezeu prin Botez, prin fapte bune, prin Sfânta Împărtășanie și prin toată această viață duhovnicească pe care o ducem.

(Părintele Gheorghe Calciu, Cuvinte vii, ediție îngrijită la Mănăstirea Diaconești, Editura Bonifaciu, 2009, pp. 20-21)