Icoana nevăzută pe care Biserica i-a zugrăvit-o Maicii Domnului

 

Cu această icoană ne întâlnim la dumnezeieştile slujbe, când se spune: „Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita, Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii să o pomenim”.

Sfânta noastră Biserică i-a făcut Maicii Domnului o icoană pe care o avem cel mai la îndemână, o icoană pe care nu o vedem, dar o auzim - icoana sufletului Maicii Domnului. Cu această icoană ne întâlnim la dumnezeieştile slujbe, când se spune: „Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita, Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii să o pomenim”.

Cuvintele acestea ne pun în atenţie unele calităţi ale Maicii Domnului, nu aşa, simplu, ca un gând, ci ca o întemeiere de credinţă.

Mai întâi ni se spune să o pomenim pe cea care este preasfântă. Noi îi cinstim pe sfinţii lui Dumnezeu şi suntem îndemnaţi să o pomenim pe Maica lui Dumnezeu împreună cu toţi sfinţii, dar ca pe cea care este mai mare decât toti sfinţii.

Apoi spunem despre Maica Domnului că este curată: „Pe preasfânta, curata”. Este curată pentru că nu poate să fie cineva sfânt fără să fie şi curat, întâi ne gândim la o viaţă curată şi apoi ne gândim la o viaţă sfântă.

Cine este sfânt şi curat este binecuvântat de Dumnezeu. Noi despre Maica Domnului spunem că este preabinecuvântată: „Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata”.

Şi pentru că este sfântă, curată, este şi mărită. Este mărită ca una care este „mai înaltă decât cerurile şi mai curată decât strălucirile soarelui”, ca una care este „mărire a toată lumea”.

Spunem despre Maica Domnului că este „lauda fecioriei, biserică sfinţită şi rai cuvântător”, că este mărită ca una pe care n-o poate cuprinde cuvântul şi mintea. Este mai presus de minte şi de cuvânt. Aşa este prezentată Maica Domnului în cuvintele Bisericii şi o slăvim şi noi după puterea noastră: „slăvita, Stăpâna noastră”. O ştim pe Maica Domnului rugătoare pentru noi şi îndrumătoare a noastră şi, de aceea, ne supunem cu mintea Maicii Domnului şi o cinstim ca pe cea care este Stăpâna noastră.

Maica Domnului este nu numai preasfântă, curată, preabinecuvântată, ci şi de Dumnezeu Născătoare. De ce? Pentru că L-a născut pe Fiul lui Dumnezeu care S-a făcut om, a născut un om unit cu Dumnezeu din pântecele ei. Maica Domnului L-a născut pe Domnul nostru Iisus Hristos mai presus de minte şi de cuvânt, mai presus de fire.

O numim pe Maica Domnului şi pururea Fecioară. Fecioară înainte de naştere, Fecioară în naştere, Fecioară după naştere şi pururea Fecioară.

Aceasta este icoana pe care i-o face Biserica, prin cuvânt, Maicii Domnului.

(Arhimandrit Teofil Părăian, Maica Domnului - raiul de taină al ortodoxiei, Editura Eikon, 2003, p. 41)

De la același autor

Ultimele din categorie