Arhimandritul Sava Cimpoca – cel mai mare copil al unei familii binecuvântate

În anul 1904 a intrat în obştea Mănăstirii Căldăruşani, iar după patru ani a primit schima monahală. Mai târziu, i-au urmat tatăl, cu al doilea frate, care s-a călugărit, primind numele de Elisei. Iar mama cu trei fete s-au călugărit în Mănăstirea Ţigăneşti. Era un lucru minunat a vedea pe tata cu fiii şi pe mama cu fiicele, împreună ostenindu-se pentru Hristos, şi unii pe alţii îndemnându-se la rugăciune, la smerenie şi ascultare.

Arhimandritul Sava Cimpoca, de la Schitul Sfântul Ioan Botezătorul” din Alba Iulia (18881955)

Acest părinte iubitor de Dumnezeu a fost un iscusit nevoitor şi povăţuitor de suflete. S-a născut în comuna Sadu, judeţul Sibiu, din părinţi binecredincioşi. Era cel mai mare dintre cei cinci copii. Mai târziu, atât părinţii, cât şi copiii, au îmbrăţişat viaţa monahală şi au ajuns călugări buni.

Părintele Sava a luat cel dintâi jugul lui Hristos. În anul 1904 a intrat în obştea Mănăstirii Căldăruşani, iar după patru ani a primit schima monahală. Mai târziu, i-au urmat tatăl, cu al doilea frate, care s-a călugărit, primind numele de Elisei. Iar mama cu trei fete s-au călugărit în Mănăstirea Ţigăneşti. Era un lucru minunat a vedea pe tata cu fiii şi pe mama cu fiicele, împreună ostenindu-se pentru Hristos, şi unii pe alţii îndemnându-se la rugăciune, la smerenie şi ascultare.

În anul 1914, părintele Sava a fost hirotonit preot la Mănăstirea Tismana. Între anii 1918-1946 a fost, pe rând, preot şi duhovnic în mai multe mănăstiri, iar în anul 1946 a fost numit egumen la Schitul „Sfântul Ioan Botezătorul” din Alba Iulia. După o aleasă activitate duhovnicească, în toamna anului 1955, arhimandritul Sava Cimpoca s-a mutat cu pace la cereştile lăcaşuri.

(Arhimandrit Ioanichie BălanPatericul românesc, Editura Mănăstirea Sihăstria, p. 602)

De la același autor

Ultimele din categorie