„Cuvânt bun răspuns-a inima mea. Bucură-te, Împărăteasă prealăudată, Maica lui Hristos-Dumnezeu. Aliluia...”

Polieleul praznicelor Născătoarei de Dumnezeu „Cuvânt bun” apare în cultul ortodox din Muntele Athos în secolul al XIX-lea, fiind format din versete ale psalmului 44 („Cuvânt Bun răspuns-a inima mea...”), la care se adaugă termenul „Bucură-te!” şi diferite fragmente din imne şi rugăciuni ale Maicii Domnului.

Praznicele Preasfintei Născătoare de Dumnezeu sunt următoarele: Naşterea Maicii Domnului, Acoperământul Maicii Domnului, Intrarea în Biserică, Soborul Maicii Domnului, Buna Vestire, Izvorul Tămăduirii, Adormirea Maicii Domnului. În toate aceste sărbători, polieleul se cântă cu multă milă şi smerenie pentru a aduce laudă Preafintei Născătoare de Dumnezeu.

Polieleul „Cuvânt bun" este o sinteză teologică mariologică de o deosebită profunzime, care cuprinde împreună prorociile Sfântului Împărat David despre Maica Domnului şi expresiile de preaslăvire din scrierile patristice şi filocalice ale Bisericii.