Pentru adevărata pocăinţă, zicea:

– Să ne spovedim păcatele, să nu le mai săvârşim şi să ne căim toată viaţa pentru ele. Aceasta este adevărata pocăinţă. În manuscrisul de care am amintit aici, am găsit că pocăinţa are şapte trepte, şi anume:

„Printr-aceste lucruri se face iertare păcatelor celui ce se pocăieşte:

Întâi este pocăinţa, ca să nu mai greşească de atunci.

A doua este a plânge pentru păcate cu lacrimi, iar nu pentru lucruri pământeşti.

A treia este milostenia, adică a da săracilor în taină, fără mărire deşartă şi cu dragoste.

A patra este a ierta greşelile celor ce au greşit. De-ţi va greşi ţie cineva, iartă-l şi nu da rău pentru rău.

A cincea este a avea dragoste pentru toţi, către cei mici şi către cei mari, către cei ce te iubesc şi către cei ce te ocărăsc.

A şasea este smerenia, că aceasta iartă tot păcatul.

A şaptea este a nu osândi pe nimeni”.

Iarăşi, a adăugat despre secte:

– Sectele sunt un semn apocaliptic văzut, din zilele noastre. Un semn al neascultării şi mândriei, care ucide şi amăgeşte pe mulţi. Sectele sunt smintelile Bisericii lui Hristos din vremea noastră. Noi, călugării, nu putem face altceva decât să ne rugăm lui Dumnezeu pentru apărarea dreptei credinţe şi să dovedim cu viaţa şi faptele noastre că noi suntem fiii Bisericii lui Hristos, care păzim adevărata credinţă. Apoi suntem datori să cunoaştem bine dogmele ortodoxe şi Sfânta Scriptură, ca să putem lămuri şi sfătui la adevărata credinţă pe cei ce vin să ne întrebe.

I-a spus ucenicului său:

– Părinte, să facem tot ce putem ca să nu ne pierdem sufletul, că atunci toate vor fi în zadar. Faceţi tot ce puteţi, tot ce credeţi că este bun, spre slava lui Dumnezeu şi folosul oamenilor, că mai târziu nu veţi mai putea. Apoi să aşteptăm mila lui Dumnezeu şi să nu ne pierdem nădejdea. Sunt atâţia credincioşi care se roagă lui Dumnezeu pentru noi şi cred că ne va milui Hristos pentru rugăciunile lor.

Dumnezeu şi Maica Domnului să ne binecuvânteze pe toţi, şi în veacul acesta şi în cel ce va să fie!

(Arhimandritul Ioanichie Bălan, Patericul românesc, Editura Mănăstirea Sihăstria, pp. 692 - 693)