Este suficient Sfântul Botez pentru a ne mântui?

Dacă nu vom tinde spre a avea sufletul mereu curăţit de păcate, a face fapte bune, Duhul Sfânt revărsat asupra noastră la Sfântul Botez se va depărta de la noi. Noi trebuie să fim liberi de păcat şi de moarte pentru a intra în Împărăţia Cerurilor.

Mântuitorul nostru Iisus Hristos a murit şi a Înviat din morţi arătându-ne astfel că moarte nu este un sfârşit. Mântuitorul Iisus Hristos le spune ucenicilor Săi că va veni din nou să judece întreaga lume. Însuși le spune ucenicilor că vor intra în Împărăţia Cerurilor cei care sunt drept-credincioşi, smeriţi și îi învaţă pe ucenicii Săi spunându-le: „Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin” (Matei 28, 19-20).

Sfântul Apostol Iacov ne spune în Epistola Sa Sobornicească: „Pentru că cine va păzi toată legea, dar va greşi într-o singură poruncă, s-a făcut vinovat faţă de toate poruncile” (Iacov 2, 10). De aceea, noi nu avem libertatea de a decide ce este virtute şi ce nu este virtute. Singurul lucru pe care noi trebuie să-l facem ca şi creştini ortodocşi este să ascultăm de poruncile lui Dumnezeu. Sfântul Grigore Palama ne învaţă: „Dacă nu vom tinde spre a avea sufletul mereu curăţit de păcate, a face fapte bune, Duhul Sfânt revărsat asupra noastră la Sfântul Botez se va depărta de la noi. Noi trebuie să fim liberi de păcat şi de moarte pentru a intra în Împărăţia Cerurilor.”

Atunci când păcătuim înaintea lui Dumnezeu noi trebuie să punem imediat pocăinţă şi să ne rugăm ca Bunul Dumnezeu să ne ierte greşelile noastre. Pocăinţa se obţine prin puterea Sfintelor Taine ale Bisericii. Dumnezeu care este Mult-milostiv văzând pocăinţa noastră va trimite Harul Său să ne ajute în lupta cu păcatul.

Sfântul Grigore Palama îl dă exemplu pe Sfântul Apostol Pavel care a suferit pentru credinţa în Hristos şi pentru a lua „cununa nestricăcioasă” : boli, prigoniri, ispite ale trupului şi întemniţare. „Eu, deci, aşa alerg, nu ca la întâmplare. Aşa mă lupt, nu ca lovind în aer. Ci îmi chinuiesc trupul meu şi îl supun robiei; ca nu cumva, altora propovăduind, eu însumi să mă fac netrebnic” (I Corinteni 9, 26-27). „Nu ştiţi voi că acei care aleargă în stadion, toţi aleargă, dar numai unul ia premiu? Alergaţi aşa ca să-l luaţi” (I Corinteni 9, 24).

Sfântul Apostol Pavel ne învaţă cum putem obţine această cunună nestricăcioasă. Doar prin înfrânare de la toată fapta şi vorba cea rea. „Şi oricine se luptă se înfrânează de la toate. Şi aceia, ca să ia o cunună stricăcioasă, iar noi nestricăcioasă” (I Corinteni 9, 25).

Ultimele din categorie