Ev. Ioan 5, 30-47; 6, 1-2

 

Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: precum aud judec, dar judecata Mea este dreaptă, pentru că Eu nu caut voia Mea, ci voia Tatălui Meu, care M-a trimis. Dacă mărturisesc Eu despre Mine însumi, mărturia Mea nu este adevărată. Altul este Cel care mărturiseşte despre Mine şi ştiu că este adevărată mărturia pe care o mărturiseşte despre Mine. Voi aţi trimis la Ioan şi el a mărturisit adevărul. Dar Eu nu de la om iau mărturie, ci va spun acestea ca voi să vă mântuiţi. Ioan era făclia care ardea şi lumina, iar voi aţi fost voioşi să vă veseliţi un timp la lumina lui. Eu însă am mărturie mai mare decât a lui Ioan, pentru că lucrurile pe care Mi le-a dat Tatăl ca să le săvârşesc, aceste lucruri pe care Eu le fac, mărturisesc despre Mine că Tatăl M-a trimis. Şi Tatăl care M-a trimis, Acela a mărturisit despre Mine. Nici glasul Lui nu L-aţi auzit vreodată, nici chipul Lui nu L-aţi văzut; şi cuvântul Lui nu-l aveţi sălăşlui în voi, pentru că voi nu credeţi în Acela pe care Tatăl L-a trimis. Voi cercetaţi Scripturile, pentru că vi se pare că în ele aveţi viaţă veşnică; dar tocmai ele sunt cele care mărturisesc despre Mine. Şi nu voiţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţă. Slavă de la oameni nu primesc. Dar v-am cunoscut că nu aveţi între voi dragostea lui Dumnezeu. Eu am venit în numele Tatălui Meu şi voi nu Mă primiţi; dacă va veni altul în numele său, pe acela îl veţi primi. Cum puteţi voi să credeţi, când primiţi slavă unul de la altul, şi slava care vine de la Unul-Dumnezeu, n-o căutaţi? Să nu vi se pară că Eu vă voi învinui la Tatăl; ci cel care vă învinuieşte este Moise, în care voi aţi nădăjduit. Căci dacă aţi fi crezut pe Moise, M-aţi fi crezut şi pe Mine, pentru că el despre Mine a scris. Iar dacă în cele scrise de el nu credeţi, în cuvintele Mele cum veţi crede? După acestea Iisus s-a dus dincolo de Marea Galileii, care este a Tiberiadei. Iar după Dânsul a mers mult popor, căci vedea minunile pe care le făcea cu cei bolnavi.