Ev. Matei 18, 1-11

 

În vremea aceea s-au apropiat ucenicii de Iisus şi L-au întrebat: cine este, oare, mai mare în împărăţia cerurilor? Atunci Iisus a chemat la Sine pe un copilaş, l-a pus pe el în mijlocul lor şi le-a zis: adevărat vă spun vouă că, dacă nu vă veţi întoarce ca să fiţi ca şi copiii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor. Deci cine se va smeri pe sine ca acest copil, acela este mai mare în împărăţia cerurilor. Şi oricine va primi pe un copilaş ca acesta, în numele Meu, pe Mine mă primeşte. Iar cine va sminti pe vreunul dintre aceşti micuţi, care cred în Mine, mai bine şi-ar atârna de gât o piatră de moară şi s-ar îneca adâncul mării. Vai lumii, din pricina smintelilor! Că smintelile trebuie să vină; dar vai omului aceluia prin care vine sminteala. Iar dacă mâna ta sau piciorul tău te îndeamnă la păcat, taie-le şi aruncă-le de la tine, căci mai bine este pentru tine să intri în viaţă ciung sau şchiop, decât să ai amândouă mâinile sau amândouă picioarele şi să fii aruncat în focul cel veşnic. Şi dacă ochiul tău te îndeamnă la păcat, scoate-l şi-l aruncă de la tine, că mai bine este pentru tine să intri în viaţă cu un singur ochi, decât să ai amândoi ochii să fii aruncat în Gheena focului. Feriţi-vă să nu defăimaţi pe vreunul din aceşti micuţi, că vă spun că îngerii lor, în ceruri, pururea văd faţa Tatălui Meu, care este în ceruri. Căci Fiul Omului a venit să mântuiască pe cel pierdut.