Mănăstirea Aghia Lavra – Kalavryta, Grecia

 

Situată în apropierea oraşului Kalavryta din Peloponez, Mănăstirea Aghia Lavra este foarte cunoscută pentru rolul ei în Revoluţia Grecească de la 1821 împotriva stăpânirii turceşti.

Cele mai vechi referiri asupra oraşului Kalavryta în documentele civile greceşti datează din anul 776 î.Hr., când oraşul se numea „Kynethea” („cei care iubesc vânătoarea”). Locuitorii acestui ţinut muntos au primit repede creştinismul prin lucrarea de propovăduire a Sfântului Luca, după cum spun unii, păstrându-şi cu tărie credinţa în timpul prigoanelor romane pornite în Corint, aflat în vecinătate.

Începuturile aşezământului

Mănăstirea Aghia Lavra a fost întemeiată la anul 961, lângă Kalavryta, de către monahul Evghenios de la Mănăstirea Marea Lavră din Muntele Athos. La început a fost un metoc al Marii Lavre însă, în scurt timp, numărul monahilor a crescut la aproximativ 1000 şi aşezământul a devenit autonom, păstrând numele mănăstirii „mamă”.

În secolul al XIII-lea, Kalavryta a fost cucerită de franci, dar a fost eliberată de către oştile bizantine din Mystra, la anul 1330.

Stăpânirea otomană şi Revoluţia Grecească

În timpul ocupaţiei otomane începută la anul 1460, Aghia Lavra a devenit un important centru duhovnicesc şi cultural. În anul 1585, clădirile vechi de 600 de ani au fost arse din temelii de către turci, și mulţi călugări au murit ca mucenici. Mănăstirea a fost rezidită la anul 1600, iar zugrăvirea vestitelor fresce cu care a împodobit-o pictorul Antim s-a încheiat în anul 1645. În anul 1715, când turcii au recucerit ţinutul, după o perioadă de stăpânire veneţiană, mănăstirea a plătit greu pentru alipirea ei la cauza grecească.

Mai târziu, ca „loc de naştere” al Revoluţiei Greceşti de la 1821, ea a fost incendiată în anul 1925 şi mulţi dintre monahi au fost ucişi de trupele lui Ibrahim Paşa, care fusese trimis să înăbuşe revolta. Paşa a fost înfrânt în anul următor de garnizoana de la Mega Spileo.

În anul 1826, mănăstirea a fost rezidită pe locul ei de astăzi, dar în anul 1844 a suferit iarăşi mari stricăciuni, în timpul unui cutremur. Biserica Adormirea Maicii Domnului a fost construită pentru a treia oară în anul 1850. Mănăstirea de astăzi, zidită în stil athonit, se află cam la 300 de metri de vechea biserică.

Holocaustul german

În anul 1943 a avut loc ocuparea Greciei de către puterile Axei, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Rezistenţa forţelor din Peloponez a acţionat cu tărie, mai cu seamă în ţinutul Kalavrytei. Drept răzbunare pentru moartea unui număr de soldaţi germani, în zorii zilei de 13 decembrie, trupele naziste au ucis peste o mie de bărbaţi greci în aşa-numitul holocaust german. După pustiirea Kalavrytei, germanii au mai ars încă 24 de sate din ţinut şi au ucis peste 500 de locuitori.

Mănăstirile Aghia Lavra şi Mega Spileo, aflate amândouă la câţiva kilometri de oraş, au fost arse şi ele, iar monahii ucişi.

Pe cât de tragice au fost întâmplările care au lovit Kalavryta şi, împreună cu el, şi Aghia Lavra, pe atât de mari sunt binecuvântările cu care a fost dăruită mănăstirea. Monahii din Lavră au reuşit să scape de la pieire mare parte dintre odoarele mănăstirii.

După cel de-al doilea Război Mondial, mănăstirea a fost reconstruită în anul 1950. Pe partea dreaptă a intrării principale în incintă se află un paraclis construit pe locul în care a fost anunţată Revoluţia de către episcopul Gherman în 1821.

Odoarele mănăstirii

Printre sfintele moaşte pe care le deţine Mănăstirea Sfânta Lavră se află capul Sfântului Alexie, omul lui Dumnezeu, şi părticele din moaştele sfinţilor ocrotitori ai Kalavrytei, ce au fost donate de împăratul Manuel al II-lea Paleologul, în anul 1398. De asemenea, la Mănăstirea Sfânta Lavră se afla un fragment din capul Sfântului Filaret cel Milostiv, moaştele Sfântului Pantelimon şi ale Sfintei Paraschevi, precum şi moaştele Sfinţilor doctori fără de arginţi, Cosma şi Damian.

Printre obiectele de valoare ale mănăstirii sunt drapelul revoluţiei din 1821, epitaful anului 1754, brodat la Smirni, icoana Sfântului Gheorghe brodată la Constantinopol, precum şi Evanghelia primită în dar de la Împărăteasa Rusiei, Ekaterina a II-a, dar și odăjdiile ornate ale ierarhului Gherman.

În biblioteca mănăstirii se află peste 3000 de documente, cel mai vechi datând din 1502.

Vezi și: Mănăstirea Aghia Lavra – Grecia (galerie FOTO)

De la același autor

Ultimele din categorie