Sihăstria Sfântului Vasile este aşezată într-o zonă abruptă, la 200 de metri mai jos de vârful Athonului Mic sau Carmel, în partea stângă, spre valea Katunakiei. Schitul nu se vede de aproape nicăieri. Dacă cineva nu cunoaşte bine cărările, nu îl poate găsi cu uşurinţă. Sihăstria Sfântului Vasile este considerată aşezarea cea mai retrasă şi mai pustnicească din Athos, unde să poată cultiva Rugăciunea minţii fără de împrăştiere.

Schitul a fost întemeiat de anahoreţi originari din Cezareea Capadociei, patria Sfântului Vasile cel Mare. În secolul al XVIII-lea, aceste chilii constituiau un schit, al cărui kiriakon era închinat Sfântului Vasile. Era un schit foarte bine organizat, cu mulți viețuitori și cu biserică centrală ce funcționa norma. Aici s-a nevoit pentru o perioadă Sfântul Paisie Velicikovski.

Din 1928 până în 1938 la Sfântul Vasile s-a nevoit şi cunoscutul Stareţ Iosif Isihastul. Pe atunci vieţuiau acolo părintele Gherasim cu ucenicul său Maxim, care urmau neschimbat rânduiala părinţilor colivazi; părintele Gherasim Menaghias, cel care fusese chimist şi care pe toate le lăsase pentru dragostea lui Hristos; bătrânul Heruvim, care sporise mult în virtutea neagonisirii şi a tăcerii; bătrânul Teofilact, cel care era prieten cu animalele sălbatice, aşa cum era Adam înainte de cădere, şi doi români, bătrânul Iona cu ucenicul său, ieromonahul Macarie.

Astăzi au rămas puțini asceți și isihaști răspândiți în cele șase colibe din jurul vechiului kiriakon.

(Foto) Paşi de pelerin la Sihăstria „Sfântul Vasile” – Athos