Mănăstirea Xenofont, cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, a fost fondată în secolul X de un cuvios cu acelaşi nume, care era unul dintre ucenicii Sfântului Atanasie Athonitul.

Intrăm în curtea mănăstirii care adăposteşte două biserici mari şi opt paraclise. Aici se află trei icoane vechi, miraculoase: icoanele Sfinţilor Mari Mucenici Gheorghe şi Dimitrie în mozaic, din secolul XII, şi o icoană a Maicii Domnului, numită „Odighitria”, adică „Îndrumătoarea”, venită singură în chip miraculos de la Mănăstirea Vatoped în anul 1730.

Ne închinăm în biserică la sfintele icoane şi ascultăm slujba Vecerniei. Ne închinăm şi la sfintele moaşte ale Sfinţilor Trifon, Marina, Teodor Tiron, Arcadie, Cosma şi Damian etc.

Biblioteca Mănăstirii Xenofont adăposteşte peste 300 manuscrise, dintre care opt pe pergament, şi 4000 de cărţi tipărite. Posedă şi numeroase documente de danie, dintre care multe româneşti.

(Protosinghelul Ioanichie Bălan, Pelerinaj la Locurile Sfinte, Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor, 1992, pp. 452-454)