Katholikonul Mănăstirii Zografu – Pelerinajul părintelui Cleopa la Athos

În anul 1204, cruciaţii au ars în pirgul mănăstirii 26 de călugări, pentru că n-au voit să accepte unirea cu Apusul.

Intrăm în incinta spaţioasă cu evlavie şi emoţie. Primul monah care ne iese înainte este părintele român Filotei, cu metania de la Mănăstirea CiolanuBuzău. A venit în Athos în anul 1927 împreună cu stareţul său, Eftimie. Iar acum, de 11 ani, se nevoieşte la Zografu. Părintele Filotei are 81 de ani şi se simte slăbit. Toată viaţa a cântat la strană, la români, la greci şi la bulgari. A cântat în grai românesc, cum a învăţat de la părinţi. Acum este bolnav şi cu greu mai vine la slujbă.

Intrăm în biserică însoţiţi de egumen şi de părintele Filotei. Întâi ne închinăm la icoana făcătoare de minuni a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Cu adevărat este dumnezeiască. În tradiţie se spune că a venit singură pe mare de la o mănăstire din Arabia.

O altă icoană a Sfântului Mucenic Gheorghe, de mărime mijlocie, a fost donată de voievodul Ştefan cel Mare odată cu steagul său de luptă, care formează cel mai de preţ odor dat de domnul Moldovei Mănăstirii Zografu. Steagul purtat de el în atâtea lupte, steagul cu care a câştigat atâtea războaie împreună cu icoana Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, patronul militar al Moldovei, se păstrează de cinci sute de ani în Sfântul Munte! Este cel mai mare act de recunoştinţă faţă de Dumnezeu al unui mare apărător al creştinismului din Europa! Ne închinăm la toate aceste sfinte icoane, ne închinăm şi la numeroasele sfinte moaşte ce se păstrează în biserică şi cântăm troparul hramului.

Actuala pictură a bisericii datează din anul 1817. În pridvor sunt pictaţi, în şirul ctitorilor, la stânga, împăraţii bizantini Andronic şi Ioan, şi regii Serbiei, iar la dreapta, Alexandru cel Bun, Sfântul Ştefan cel Mare şi Vasile Lupu. Ştefan este reprezentat cu coroană pe cap, în hlamidă de culoare bej, cu flori albe.

În anul 1204, cruciaţii au ars în pirgul mănăstirii 26 de călugări, pentru că n-au voit să accepte unirea cu Apusul. Se păstrează de atunci o icoană a Maicii Domnului miraculoasă, care a rămas nearsă în acel cumplit incendiu şi se numeşte „Acatistos”. De-a lungul secole­ lor, în Mănăstirea Zografu s-au nevoit mulţi călugări români, dintre care unii foarte sporiţi.

(Protosinghel Ioanichie Bălan, Pelerinaj la Locurile Sfinte, Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor, 1992, pp. 447-448)

De la același autor

Ultimele din categorie