Întâi să ne rugăm pentru ei. Apoi să-i îndemnăm să se spovedească la duhovnic şi să-i sfătuim cu cuvinte din Sfânta Evanghelie să se împace, după cuvântul Domnului: „Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema” (Matei 5, 9). Pe cât putem să ne străduim să facem pace că suntem fii ai lui Dumnezeu şi purtăm în noi pacea Duhului Sfânt. Cei ce nu se împacă unii cu alţii, nu se pot împărtăşi.

Câţiva fii duhovniceşti i-au cerut părintelui Paisie (Olaru) cuvânt de folos, iar el le-a răspuns:

– Nu vă doresc aici pe pământ nici slavă, nici altceva din cele trecătoare, că toate acestea ne duc la pierzare. Dar, făcând voia Domnului, veţi avea şi aici folos îndestulat, şi dincolo de mormânt veţi avea fericirea cea veşnică.

Altor fii duhovniceşti care au ajuns până la chilia lui, la Schitul Sihla, le-a zis:

– Să nu uitaţi de moarte. Toţi aceia care au umblat după slavă omenească şi s-au amăgit de grijile acestei lumi, la sfârşit au regretat amarnic, dar poate prea târziu.

(Arhimandritul Ioanichie Bălan, Părintele Paisie Duhovnicul, Editura Trinitas, 1993, pp. 30-31)