Ierusalim

Ce sunt Floriile și care este legătura lor cu Intrarea Domnului în Ierusalim?

Primul praznic Împărătesc cu dată schimbătoare din cursul anului bisericesc este Intrarea Mântuitorului în Ierusalim sau Floriile, sărbătorit cu o săptămână înainte de Sfintele Paşti. Această zi amintește de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, înainte de Pătimirile Sale.

Să nu-ți pui nădejdea în lume, fiindcă este schimbătoare

Duminică au ieșit în întâmpinarea Lui cu ramuri de finic și cu stâlpări, și Vineri L-au bătut fără omenie și L-au rănit.

„Finicul” de pe cale și cel din sufletele noastre

Precum cei de atunci, încercăm și noi, mai mult sau mai puțin simbolic, să așternem ramuri de finic pe calea Domnului și să-I adresăm osanale. Din păcate, se vorbește prea puțin la Praznicul de astăzi despre faptul că, într-o măsură covârșitoare, cei care au strigat „Osana”, vor găsi înzecit mai mult aer în plămâni, spre a striga, la doar câteva zile distanță: „Răstignește-l!” Aceeași oameni, aceeași exaltare. Doar mesajul și contextul diferă.

Lecția de smerenie din Duminica Floriilor: De ce a ales Hristos un asin?

Praznicul Intrării Domnului în Ierusalim, cunoscut în popor şi ca Floriile, ne amintește de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, înainte de Pătimirile Sale.

Evreii care L-au întâmpinat pe Hristos strigau „Osana!”. Ce înseamnă acest cuvânt?

Bucuria primirii Domnului în Ierusalim a fost exprimată, mai întâi, printr-un termen mai puțin cunoscut și înțeles în zilele noastre – Osana. Ce înseamnă acest cuvânt, folosit atât la intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim, cât și în Vechiul Testament?

„Săptămâna Stâlpărilor”: ultimele zile din Postul Paștilor îl au pe Lazăr în centrul atenției

Creștinii ortodocși au început cea de-a șasea săptămână a Sfântului şi Marelui Post al Paştilor. Aceasta ne pregăteşte atât pentru Sâmbăta lui Lazăr şi pentru praznicul Intrării Domnului în Ierusalim, cât și pentru Săptămâna Pătimirilor Mântuitorului. De aceea, ea mai este numită și „Săptămâna Stâlpărilor”.

Părintele Cleopa Ilie dăruia zilele credincioșilor care-l căutau, iar nopțile le închina rugăciunii

În ultimii 20 de ani, Părintele Cleopa n-a mai plecat nicăieri. Iubea mai mult liniştea, tăcerea şi singurătatea. Mai ales noaptea, după ce rămânea singur, se ducea în marginea pădurii şi se ruga lui Dumnezeu până după miezul nopţii, vărsând multe lacrimi. Apoi se întorcea la chilie, fără să ştie nimeni nevoinţa sa de taină. Astfel, ziua o dăruia credincioşilor care veneau la el, iar noaptea o dăruia numai lui Hristos în taina inimii sale! Dintre toate faptele sale bune, pe lângă rugăciune, post şi linişte, Părintele Cleopa iubea cel mai mult milostenia şi cuvântul duhovnicesc.

Duminica a cincea din Postul Mare: Sfânta Maria Egipteanca ne arată cum să devenim cetăţeni „cu acte în regulă” ai Ierusalimului ceresc

A cincea duminică din Sfântul şi Marele Post al Paştilor mai este numită şi Duminica Sfintei Maria Egipteanca – pildă a pocăinţei şi a ridicării omului din păcat prin smerenie şi prin post.

Pătimirile Domnului și mântuirea noastră

Capitolul din care face parte pericopa evanghelică citită în cea de-a cincea duminică din Postul Mare, e unul amplu. Îl prezintă pe Domnul deopotrivă în ipostaza propovăduitorului, cât și în cea a celui care împarte binecuvântări. Ba mai mult, ni-L arată punând accentele în mod corespunzător. Încă din debutul său, Îl întâlnim pe Hristos propovăduind în hotarele Iudeii. Ca de obicei, e acompaniat de mulțime.

10 întrebări și răspunsuri despre Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul

În prima săptămână din Postul Paștilor se săvârșește, în cadrul Pavecerniței Mari, Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul. Acesta este alcătuit din patru părți care se citesc, câte una, de luni până joi. Integral, Canonul cel Mare se citește în miercurea din săptămâna a cincea din Postul Mare. Despre aspectele istorico-liturgice, dar și despre profunzimea ideilor cuprinse în această capodoperă a imnografiei răsăritene am discutat cu Alexandru Prelipcean, asistent universitar în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi și doctor în teologie al Universității din București.

Pagini