spovedanie

Nimic necurat nu va intra în Împărăţia lui Dumnezeu!

Nimeni nu se poate mântui, nici mireni, nici călugări, nici clerici, fără spovedania păcatelor şi fără dezlegarea de la duhovnic. Toţi trebuie să avem duhovnicii noştri şi să ne spovedim regulat, chiar şi aceia cărora li se pare că nu au păcate.

„Când mergem la biserică, să facem precum ariciul” – Sfântul Ierarh Antim Ivireanul

„Când ieşim de la biserică, să nu ieşim deşerţi; ci să facem cum face ariciul. Că, după ce merge la vie, întâi se satură el de struguri, apoi scutură viţa de cad boabele jos şi se rostogoleşte pe dânsele, de se înfig în ghimpii lui şi duce şi puilor. Aşa să ducem şi noi, fiecare, pe la casele noastre, copiilor şi celor ce n-au mers la biserică, din cuvintele ce am auzit din Sfânta Evanghelie!”.

Rugăciunile, mătăniile și spovedania – cât, când și cum?

Teme-te să preţuieşti rugăciunea ta: Dumnezeu trebuie să facă asta, nu noi. În vise nu trebuie să credem şi nu trebuie să ne tulburăm de ele: vrăjmaşul face o mulţime de meşteşugiri, numai ca să ne tulbure.

Rețetă de întărire a credinței

Prin ce se întărește credința?

Ia cele zece porunci şi gândeşte-te la păcatele ce corespund încălcării fiecăreia

Cercetează-ţi amănunţit viaţa de familie, ia seama mai ales la cele trupeşti, la păca­tele desfrânării; acestea sunt mai greu de mărturisit. Pocă­inţa este lupta cu păcatul.

Păzește-ți curăția minții, pentru ca postul să-ți fie de folos

„În zadar faci mii de metanii şi ţii nu ştiu câte zile de post şi alte nevoinţe mari, dacă nu-ţi păzeşti mintea. Căci zice Sfântul Isihie: «Nu avem nevoie pentru a ne mântui decât de minte trează». Iar paza minţii constă în trei lucruri: în a ne trezvi (a ne trezi cu mintea la cele ce gândim); a ne împotrivi păcatului cu mintea; apoi a chema pe «Doamne Iisuse» prin rugăciunea minţii. Căci atâta legătură are paza minţii cu rugăciunea inimii, cât au trupul şi sufletul.”

Cum să am încredere într-un preot care nici el nu ţine ceea ce-mi spune mie să fac?

Ascultarea faţă de duhovnici ne foloseşte nouă înşine, şi nu părinţilor duhovnici (aşa cum în­drumările pe care le dau agenţii de circulaţie le folosesc şoferilor, iar nu lor înşişi!).

Mitropolitul Varlaam a fost un sfert de secol egumen al Mănăstirii Secu

Una dintre îndeletnicirile marelui stareţ era şi traducerea operelor Sfinţilor Părinţi din limbile greacă şi slavonă în grai românesc, ca să fie pe înţelesul tuturor. Astfel, arhimandritul Varlaam traduce din slavonă, împreună cu câţiva ucenici, Scara Sfântului Ioan Scărarul, precum şi alte scrieri care se citeau zilnic la biserică, la trapeză şi la chilii. Prin aceasta, egumenul Varlaam făcea în Moldova primii paşi de înlocuire a limbilor străine, greaca şi slavona, cu limba vorbită a poporului. 

Când voi îmbătrâni, ...o să mă pocăiesc

Pocăinţă, pocăinţă, pocăinţă. Unde eşti, pocăinţă?

Răni din luptele duhovnicești – cum le vindecăm?

Nu te teme. Este luptă şi vom avea şi răni. 

Pagini