Mănăstirea Grigoriu este construită pe o stâncă, lângă mare, în partea de sud-vest a Sfântului Munte, între mănăstirile Dionisiu şi Simonos Petras.

Prima menţiune documentară a mănăstirii a fost realizată într-un manuscris din anul 1310 păstrat și astăzi în tezaurul de aici. Menţiuni despre mănăstire se găsesc și în Actele din 1347 şi 1348. În al Treilea Tipic al Sfântului Munte (1394), mănăstirea deţine locul al 22-lea între cele 25 de mănăstiri de atunci.

Sfântul Grigorie Ctitorul

Închinată Sfântului Ierarh Nicolae, Mănăstirea Grigoriu poartă numele ctitorului ei, Cuviosul Grigorie cel Nou, ucenicul Sfântului Grigorie Sinaitul, care a fost şi primul ei egumen.

Cuviosul Grigorie s-a născut la începutul secolului al XIV-lea în Serbia. Mai întâi s-a nevoit la Paroria, apoi, după invazia turcilor, împreună cu Gheronda Ilarion a mers la Zagora, în Bulgaria, iar apoi la Melana, în apropierea Mănăstirii Marea Lavră, unde l-a întâlnit pe Sfântul Romil de Ravaniţa (18 septembrie). S-a stabilit în zona dintre Mănăstirile Simonos Petras şi Dionisiu, unde a ridicat renumita Mănăstire a Sfântului Nicolae, ce poartă astăzi numele Sfântului Grigorie. Acolo, în apropiere, la o distanţă de un sfert de oră de la mănăstire se păstrează încă chilia unde s-a nevoit cuviosul Grigorie.

După moartea despotului Ioan Uglesi (†1371) a mers în Serbia şi a ridicat Mănăstirea Zdrelo, în cinstea Sfântului Nicolae, care mai târziu a fost numită Gorniac. Probabil că acolo a adormit cu pace omul lui Dumnezeu Grigorie.

Ajutoare româneşti

În anul 1497 Mănăstirea Grigoriu s-a pustiit din motive necunoscute, probabil din cauza incursiunilor piraţilor. În 1500 a fost reînnoită din temelie de către voievodul Moldovei, Ştefan cel Mare şi Sfânt. Daniile sale generoase au fost continuate de următorii domnitori ai Moldovei până în 1720.

Din anul 1574 mănăstirea deţinea locul al 17-lea în ierarhia mănăstirilor athonite. În 1761 un incendiu a distrus mănăstirea în întregime, iar apoi s-a pustiit. Dar ea a fost refăcută datorită ostenelilor neobosite ale lui Ioachim Schevofilax. Datorită acestui cuvios, mănăstirii i-au fost afierosite două mănăstiri din Ţările Române: Mănăstirea Putna din Moldova şi Mănăstirea Sfântul Spiridon din Bucureşti. Ioachim a adormit la vârsta de 103 ani. Exemplul său a fost urmat de doi ierarhi, Grigorie Mitropolitul Kasandrei şi Damaschin Mitropolitul Tesalonicului, care s-au retras în mănăstire şi s-au tuns monahi.

Revoluţia greacă, căderi şi ridicări

În perioada 1821-1830, mănăstirea a suferit mari pagube de la armatele turceşti care s-au stabilit în Sfântul Munte. Mulţi părinţi din mănăstire au fugit luând cu ei Sfintele Moaşte şi obiectele de preţ. De asemenea destule pagube au pricinuit mănăstirii inundaţiile din 1820/1821 şi 1833, precum şi incendiul din 1890. Focul care a cuprins şi pădurea mănăstirii a fost stins prin intervenţia minunată a Sfintei Anastasia Romana.

În 1840 mănăstirea a primit sistemul chinovial în urma străduinţelor de zece ani ale învăţatului monah Grigorie Bizantinul (†1841) şi a sprijinului acordat de prietenul său Antim al II-lea, Mitropolitul Efesului.

O perioadă de mare înflorire a cunoscut mănăstirea în vremea egumeniei lui Simeon (1849-1905), care provenea din obştea Mănăstirii Sfântul Pavel şi care a reuşit să plătească toate datoriile printr-o administrare înţeleaptă a metoacelor din Ţările Române. Tot în timpul egumeniei sale mănăstirea s-a extins prin constituirea corpului de nord cu noua intrare.

Sfinţi şi nevoitori

De-a lungul timpului, în Mănăstirea Grigoriu au trăit în anumite perioade Sfinţii Noi Mucenici Luca din Mitilini (†1802) şi Gherasim cel Nou (†1812). La Katisma Maicii Domnului a trăit pentru o vreme Sfântul Acachie, înainte de a se stabili la Schitul Kavsolcalivia.

Stareţul Gheorghe Kapsanis şi lucrarea misionară

În luna iulie a anului 1974, la invitaţia bătrânilor părinți ai Sfintei Mănăstiri a Cuviosului Grigorie, părintele Gheorghe Kapsanis (†8 iunie 2014), fost profesor de teologie la Universitatea din Atena, a venit la mănăstirea Grigoriu împreună cu un grup de ucenici din insula Evvia. Aproape 40 de ani Gheronda Gheorghe a păstorit obștea Sfintei Mănăstiri Grigoriu, fiind un pionier și în domeniul misiunii ortodoxe peste hotare. De mai bine de 35 de ani Mănăstirea Grigoriu trimite monahi misionari în toată lumea.

Astăzi, stareţ al mănăstirii este Ieromonahul Hristofor, ce continuă lucrarea părintelui Gheorghe Kapsanis.

Date de contact:

Adresă: Grigoriou Monastery 630 86 Karyes, Mt. Athos, Greece

Telefon: +30 23770 23671

Fax: +30 2377 023631

E-mail: filoxenia@imog.gr

(Foto) Mănăstirea Grigoriu – Athos