Schitul Sfântul Andrei (Sarai) – Pelerinajul părintelui Cleopa la Athos

Locuri de pelerinaj

Schitul Sfântul Andrei (Sarai) – Pelerinajul părintelui Cleopa la Athos

    • Schitul Sfântul Andrei (Sarai)
      Schitul Sfântul Andrei (Sarai) – Pelerinajul părintelui Cleopa la Athos / Foto: Dr Nicholas Exadaktylos

      Schitul Sfântul Andrei (Sarai) – Pelerinajul părintelui Cleopa la Athos / Foto: Dr Nicholas Exadaktylos

În anul 1830 doi sihaștri ruşi, Visarion şi Varsanufie, au cumpărat această chilie şi cu ajutoare mari din Rusia, au zidit din temelie cel mai mare schit din Muntele Athos, cunoscut sub numele de „Schitul Sfântul Andrei”.

Urcăm aproape de Kareia, unde strălucesc în soare cupolele aurite ale Schitului rusesc Sarai, cu hramul „Sfântul Apostol Andrei”. Pe la începutul secolului XIII se nevoia aici, într-o chilie retrasă, fostul patriarh al Constantinopolului, Serafim. După el mulţi alţi sihaștri s-au nevoit în locul acesta.

În anul 1830 doi sihaștri ruşi, Visarion şi Varsanufie, au cumpărat această chilie şi cu ajutoare mari din Rusia, au zidit din temelie cel mai mare schit din Muntele Athos, cunoscut sub numele de „Schitul Sfântul Andrei”. În anul 1874 s-a construit din piatră şi marmu­ră biserica schitului, adevărată catedrală, cu trei altare, cea mai mare biserică atonită, dotată cu 30 de clopote şi cu odoare bogate. De jur-împrejur s-au zidit câteva cor­puri de chilii cu trei etaje, în care se nevoiau la înce­putul secolului XX până la 450 de călugări ruşi, mulţi cărturari din familii de nobili.

Schitul are 19 paraclise împodobite cu picturi şi icoane frumoase. În prezent nu se mai află aici nici un călugăr. Într-o aripă de chilii funcţionează Seminarul de la Kareia cu vreo 80 de elevi, din care vor ieşi preoţi de mir în eparhiile din nordul Greciei.

Privim cu un sentiment de tristeţe schitul acesta mare, lipsit de călugări şi slujbe. Zidurile goale, fără monahi, oricât de frumoase ar fi, dezolează sufletul. Coborâm spre Kapsala, pentru a ajunge la Mănăstirea Stavronikita.

(Protosinghelul Ioanichie Bălan, Pelerinaj la Locurile Sfinte, Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor, 1992, p. 426)

Citește despre: