raclă

Mâna dreaptă a Sfântului Gheorghe de la Mănăstirea Xenofont

În schevofilachionul Mănăstirii Xenofont, între numeroasele părţi din moaştele mai multor sfinţi, se păstrează cu mare cinste o parte din mâna dreaptă a Sfântului Mare Mucenic și purtător de biruință Gheorghe.

Sfântul Filumen a fost văzut de medici într-un spital în Anglia, vizitând o bolnavă

„Este împreună cu noi și Sfântul Filumen, și de aceea ne vede trei. Nu mai spune nimic, ci mergi înainte.” A venit superiorul spitalului și ne-a lăsat să trecem pe toți „trei”! Apariția Sfântului Filumen a fost vizibilă pentru asistentă și directorul spitalului. Epitrahilul său și acum răspândește o mireasmă plăcută. Mare este slava Dumnezeului nostru și a sfinților Lui!

Fântâna minunată și copacul care se închina Sfântului Gherasim

Înainte de 1925, se petrecea și un alt lucru nemaipomenit. Lângă fântână există un platan mare, plantat acolo de Sfântul Gherasim. Acesta, când ajungeau în apropierea lui sfintele moaște, își apleca ramurile și se închina! Cei mai bătrâni își amintesc de asta și se înfioară când își aduc aminte.

Program: Procesiune cu Moaștele Sfinților Trei Ierarhi la Patriarhie

Racla cu Moaștele Sfinților Trei Ierarhi de la Reședința Patriarhală va fi dusă miercuri seara, în ajunul sărbătoririi sfinților, la Catedrala Patriarhală pentru a fi cinstite de credincioși.

Mâna Sfântului Vasile cel Mare, în vistieria Bisericii Învierii din Ierusalim

Mâna neputrezită a Sfântului Vasile cel Mare se află într-o raclă de argint post-bizantină, în interiorul căreia o altă raclă specială, aurită, permite vederea prețioasei relicve. Racla aurită prezintă pe partea de sus înfățișarea Marelui Vasile, cu inscripția: Sfântul Vasile. De jur împrejur, racla oferă o inscripție consacrată care, după cât permit fotografiile, se citește astfel: „Mâna Marelui Vasile, afierosită de împăratul Nichifor în anul...”.
12 fotografii

(Foto) Scenele din viața Sfântului Dimitrie cel Nou de pe racla sfintelor sale moaște

Foto: Oana Nechifor

Moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou, făcătoare de mari minuni

În timpul Războiului de Independenţă din anul 1877, un colonel bătrân din Bucureşti avea şapte feciori care au fost duşi pe câmpul de luptă. Tatăl lor, fiind credincios, s-a rugat cu lacrimi la moaştele Sfântului Dimitrie să-i scape feciorii cu viaţă din război. Apoi a scris pe o hârtie numele lor şi a aşezat-o în taină sub capul sfântului. După terminarea războiului, cu rugăciunile făcătorului de minuni Dimitrie, toţi cei şapte feciori s-au întors sănătoşi la casele lor.

Sfânta Parascheva de la Iaşi, „cea grabnic ajutătoare şi mult folositoare”

În timpul marii secete din vara anului 1947, când mureau oamenii şi animalele de foame, s-au scos moaştele Sfintei Parascheva în procesiune prin satele Moldovei. Credincioşii le aşteptau şi le întâmpinau cu lacrimi de bucurie şi cu făclii în mâini. În urmă veneau nori de ploaie bogată şi adăpau pământul. Drept mulţumire, credincioşii se rugau şi înălţau câte o troiţă cu aducerea moaştelor Sfintei Parascheva în satele lor.

Ieroschimonahul Onufrie Frunză a trăit o minune de hramul Cuvioasei Parascheva de la Iaşi

Un părinte povestea că Părintele Onufrie îi ştia gândurile, pentru că atunci când venea la sfinţia sa, primea răspunsuri la gândurile lui înainte de a le spune părintelui.

O femeie este vindecată de ulcer, iar un copil scapă de moarte - Minunile Sfintei Parascheva

Femeia s-a închinat la icoane şi s-a aşezat în genunchi alături de ceilalţi oameni. Era pentru prima dată când se afla în faţa raclei Sfintei Parascheva. Femeia avea un ulcer mai vechi, pe care a tot încercat să-l trateze cu medicamente. Durerile îi luau toate puterile, iar uneori aveau crize groaznice. În timp ce părintele rostea acatistul, Carmen s-a adresat în gând Cuvioasei Parascheva: „Dacă eşti atât de sfântă cum spun părintele şi oamenii care vin la tine să îi ajuţi, atunci ajută-mă şi pe mine şi ia-mi durerile astea, că nu mai rezist...”. 

Pagini