Creşterea copiilor

Aveți grijă cum vorbiți copiilor despre sexualitate
O formă non-fizică a abuzării: neglijarea copilului
Copilul îmi povestește ce a spus la spovedanie – îl opresc sau nu?
Cum le comunicăm copiilor dragostea noastră?
Lupta adolescentului pentru independență

Educația sexuală cere o raportare corectă la sexualitate

Modul în care educăm sexual este legat esenţial de modul în care trăim întregul complex al dragostei – nu doar latura sexuală – al dragostei ca părinţi şi ca soţi. Felul în care o trăim este cel care se transmite copiilor, pentru ca aceştia să dobândească aceeaşi poziţionare faţă de dragoste şi de sexualitate, care sunt legate. Și cu cât noi trăim şi cultivăm această legătură conjugală mai corect, cu atât ne şi raportăm mai corect la sexualitate. 

„În loc să vedem ce are copilul pe inimă, îl certăm pentru dezinteresul pentru școală”

Ca părinți, în loc să căutăm cauzele, să avem un dialog cu copilul, să vedem ce are pe inimă, îi impunem o conduită, îi transmitem că nu îi este permisă o astfel de atitudine: „Cum de ești așa leneș la lecții, cum de nu citești?”. Și pierdem timpul cu sfaturile, înainte să înțelegem ce se petrece – o frază pe care o tot repet aici. Sfătuim și interzicem sau explicăm înainte de a pricepe ce se întâmplă, din ce motiv i-a scăzut acum interesul pentru învățătură.

Cum disciplinăm copiii în mod corect

Iubirea noastră pentru copii trebuie să fie o icoană a iubirii lui Dumnezeu pentru umanitate. Asta înseamnă că dacă un copil îşi recunoaşte greşeala şi îi pare rău de ce a făcut, trebuie să ne stăpânim dorinţa de a-l pedepsi cel puţin în ce priveşte dispoziţia lăuntrică.

În educația copilului, roadele sunt pe măsura efortului depus

Pentru orice temă care priveşte educaţia, este nevoie de efort şi de implicarea personală a părintelui. Fără efort nu poate nimeni face educaţie. Cred că lucrurile sunt simple. Dar am mai spus că atât timp şi efort cât dă cineva, atât se va şi bucura mai târziu de rezultatele corectei educaţii a copiilor săi.

Adolescența – prilej de maturizare

Este binevenit faptul că nimeni nu poate rămâne de neatins în ochii adolescenţilor. Astfel, de-idealizarea devine o parte constitutivă a maturizării cunoaşterii şi cauză a creşterii afective. Desigur, aceasta numai bine primită nu este de părinţii care de obicei ignoră procesele ei şi scopurile sănătoase cărora le slujeşte.

Arta de a stabili reguli

În vremurile nu demult trecute, în familii exista o regulă foarte importantă: „nu supăra pe mama ori pe tata“. Dacă un copil nu respecta această regulă, era foarte probabil să fie corectat în diverse moduri, care mergeau de la apostrofări la bătăi. De cele mai multe ori, regula casei era „pentru că aşa spun eu!“.

Atenţie ce moştenim şi ce transmitem!

Când omul se căsătoreşte trebuie să conştientizeze ce înseamnă actul căsătoriei şi care este marea responsabilitate. Să fie foarte atent ce transmite mai departe la descendenţii săi. 

Să-i învățăm pe tineri ce este libertatea adevărată

Dumnezeu este însă izvorul libertăţii; tocmai de la El a primit omul posibilitatea de a fi liber. Aşadar, conştiinţa, acest glas al lui Dumnezeu în om, este totodată şi glasul libertăţii în om.

Cum gestionăm comportamentul războinic al fetițelor?

Micile războinice sunt, de obicei, copii hiperactivi sau fetiţe ostentative, cărora le place să fie în centrul atenţiei, chiar în sens negativ, dar poate fi vorba şi de un caracter aventuros. În plus, foarte multe depind de exemplele care le sunt oferite: fetele care cresc în familiile cu fraţi mai mari imită deseori (deşi nu întotdeauna) băieţii.

Să acordăm o atenție deosebită dezvoltării calităților bărbătești la băieți

Cu cât va începe băiatul mai devreme să ajute pe vreunul din bărbaţii maturi, cu atât este mai bine. Chiar dacă ajutorul lui este unul pur simbolic. De exemplu, să-i oferi tatălui şurubelniţa la timp, tot este important. Aceasta îl înalţă pe băiat în ochii proprii, îi permite să simtă contribuţia sa la o „treabă adevărată”.

Pagini