Mănăstirea Dobrovăț

Cei mai frumoși sfinți din picturile bizantine se roagă în mănăstirile din Moldova

Moldova a creat ceva, și în arhitectură, și în pictură, căutând să transpună cât mai corect dogma, adică, gândirea și voința lui Dumnezeu, când a fost vorba de Casa Domnului, care trebuie să fie diferită de casa omului.

(Audio) „Biserica înseamnă comuniunea persoanelor care cred în Sfânta Treime și o mărturisesc” - Arhim. Nichifor Horia

Predică la Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea sau Rusaliile) - Arhim. Nichifor Horia - Mănăstirea Dobrovăț - 16 iunie 2019
40 fotografii

(Foto) Șase ctitorii ștefaniene din Mitropolia Moldovei și Bucovinei

Foto: Ștefan Cojocariu
Șase ctitorii ștefaniene din Mitropolia Moldovei și Bucovinei
47 fotografii

(Foto) Ultima ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare - Mănăstirea Dobrovăț

Foto: Oana Nechifor
Ultima ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare - Mănăstirea Dobrovăț

(Audio) „Orice deschidere a omului spre a lucra rugăciunea este inspirată de Duhul Sfânt” - Arhim. Nichifor Horia

Predică la Pogorârea Sfântului Duh - Arhim. Nichifor Horia - Mănăstirea Dobrovâț - 27 mai 2018

Mănăstirea Dobrovăţ, ultima ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare

Într-o seară din vara anului 1499, pe când Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, se îndrepta în fruntea oştilor spre Suceava, trecând printr-o dumbravă din codrii Iaşului, a zărit în depărtare un sâmbure de lumină ieşind din pământ. S-a apropiat şi, găsind în inima pădurii chilia unui sihastru, a intrat, cerându-i bătrânului binecuvântarea. Monahul era rus, trecut peste Nistru şi Prut în căutarea singurătăţii şi, văzându-l pe marele domn al Moldovei, l-a salutat pe limba sa: „Dobri vecer“, în traducere „Seară bună“. Mai târziu, când Ştefan a hotărât că în locul bordeiului singuratic să zidească o mănăstire de călugări, a numit-o, în amintirea sihastrului, Dobrovăţ. Avea să fie ultima ctitorie a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.