Mănăstirea Sfântul Sava – Betleem
 

21 fotografii

(Foto) Pe urmele Sfântului Ioan Botezătorul în pustia Iudeii

Foto: Oana Nechifor
„În zilele acelea, a venit Ioan Botezătorul şi propovăduia în pustia Iudeii, spunând: Pocăiţi-vă că s-a apropiat împărăţia cerurilor. El este acela despre care a zis Prorocul Isaia: «Glasul celui ce strigă în pustie: Pregătiţi calea Domnului, drepte faceţi cărările Lui». Iar Ioan avea îmbrăcămintea lui din păr de cămilă, şi cingătoare de piele împrejurul mijlocului, iar hrana lui era lăcuste şi miere sălbatică.” (Matei 3, 1-4)
57 fotografii

(Foto) Prin Pustiul Iudeii, pași de pelerin spre Peștera Sfântului Sava

Foto: Oana Nechifor
Din viaţa Sfântului Sava aflăm că în anul 478 Cuviosul s-a aşezat într-o chilie săpată în peretele abrupt de piatră din stânga defileului Pârâului Cedrilor – Kedron, undeva la sud-est de Ierusalim. După cinci ani de vieţuire pustnicească, în jurul Sfântului Sava s-au adunat şaptezeci de monahi care şi-au săpat chilii în stâncă pe stânga Văii Cedronului, pe o distanţă de peste doi kilometri în jurul peşterii sfântului.

Peştera Sfântului Sava cel Sfinţit

Probabil că nu este pelerin la Locurile Sfinte, care, odată ajuns la Mănăstirea Sfântului Sava, să nu-şi fi dorit să treacă Pârâul Kedron către peştera Sfântului Sava.

Izvorul Sfântului Sava cel Sfinţit

Izvorul acesta se află în afara incintei Mănăstirii Sfântului Sava cel Sfinţit, în spatele bisericii mari, spre poalele muntelui.

Finicul făcător de minuni al Sfântului Sava

După aducerea moaştelor Sfântului Sava în lavra sa, sfântul a lăsat un finic din curtea mănăstirii ca „leac” pentru femeile care nu reuşesc să rămână însărcinate.

Mănăstirea Sfântului Sava cel Sfinţit

Sfânta şi cinstita Lavră a Sfântului Părinte Sava cel Sfinţit, aflată în Pustiul Iudeii, a fost întemeiată de Sfântul Sava cel Sfinţit în anul 483.

Peştera şi mormântul Sfântului Ioan Damaschin de la Mănăstirea „Sfântul Sava cel Sfinţit”

Orice pelerin care ajunge în Mănăstirea „Sfântul Sava cel Sfinţit” merge să se închine în paraclisul închinat Sfântului Ioan Botezătorul, unde se află peştera şi mormântul Sfântului Ioan Damaschin.

Cuvioşii Părinţi din Mănăstirea Secu, ucişi în propria lor mănăstire

Uciderea acestor cuvioşi călugări în propria lor mănăstire este un fapt unic în istoria monahismului nostru. Aceasta ne aminteşte de Cuvioşii Părinţi ucişi de beduini în Sinai, în Rait şi la Mănăstirea Sfântul Sava, în secolele IV-VI. Martor al acestui măcel a fost Cuviosul Zosima, un mare sihastru de la Pocrov, care a scris în însemnările sale câteva pagini zguduitoare. Se spune din bătrâni că până în zilele noastre apar pe pământ pete roşii de sânge, pe locul unde au fost tăiaţi cu sabia cuvioşii martiri români.

Sfântul Visarion Mărturisitorul, mare luptător şi apostol al unităţii ortodoxe

La 26 aprilie, 1744, în drum spre Sibiu, este arestat de armata austriacă şi dus sub pază la Viena, unde este judecat şi aruncat în cumplita temniţă de la Kufstein, din porunca împărătesei Maria Tereza. Aici a suferit grele torturi pentru mărturisirea dreptei credinţe. După aproape un an de chinuri şi de legături în lanţuri, îşi dă sfântul său suflet în mâinile Mântuitorului nostru Iisus Hristos, fiind numărat în ceata cuvioşilor părinţi şi apărători ai Ortodoxiei, alături de ceilalţi sfinţi martiri şi mărturisitori din Transilvania.

Arhimandritul Nectarie Banul, nevoitorul român de pe Muntele Tabor

În anul 1843, când arhimandritul Irinarh a plecat la Ierusalim, a luat ca ucenic şi pe ierodiaconul Nectarie pentru ascultarea şi blândeţea lui. Acolo s-au nevoit împreună aproape 20 de ani, împărţind unul cu altul toate ispitele, necazurile şi bucuriile vieţii pustniceşti. Mai întâi s-au nevoit cinci ani în Nazaret. Apoi s-au urcat pe Muntele Tabor şi acolo au devenit sihaştri renumiţi în toată Galileea pentru viaţa lor aleasă, pentru răbdarea şi smerenia lor.

Pagini