Mănăstirea Sfântul Sava – Betleem

Sfântul Visarion Mărturisitorul, mare luptător şi apostol al unităţii ortodoxe

La 26 aprilie, 1744, în drum spre Sibiu, este arestat de armata austriacă şi dus sub pază la Viena, unde este judecat şi aruncat în cumplita temniţă de la Kufstein, din porunca împărătesei Maria Tereza. Aici a suferit grele torturi pentru mărturisirea dreptei credinţe. După aproape un an de chinuri şi de legături în lanţuri, îşi dă sfântul său suflet în mâinile Mântuitorului nostru Iisus Hristos, fiind numărat în ceata cuvioşilor părinţi şi apărători ai Ortodoxiei, alături de ceilalţi sfinţi martiri şi mărturisitori din Transilvania.

Monahi români nevoitori în Mănăstirea Sfântul Sava – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Numărul lor a fost destul de mare, de-a lungul celor șase secole de când sunt atestați. Dar nume de monahi români nevoitori în această mănăstire se cunosc puțini, începând doar de la jumătatea secolului XIX. Printre primii monahi amintiți sunt Arhimandriții Irinarh Rosetti și mai ales Nectarie Banul, ucenicul lui, care trăiește la Sfântul Sava la bătrânețe, între anii 1892-1900, când moare.

Biblioteca și Arhiva Mănăstirii Sfântul Sava – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Mergem în marea bibliotecă a Mănăstirii Sfântul Sava.

Paraclisul Sfântul Nicolae de la Mănăstirea Sfântul Sava – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Suntem conduși într-un mic paraclis situat în partea de nord a incintei, în care se află mai multe danii românești.

Mărturii românești în Mănăstirea Sfântul Sava – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Cea mai strânsă legătură, îndeosebi cu Moldova, are loc în secolul XVI, respectiv anul 1583, când monahii români ce se nevoiau la Mănăstirea Sfântul Sava fondează în Iași o mănăstire cu același nume, cu ajutorul voievodului moldovean Petru Șchiopul.

Mănăstirea Sfântul Sava (Mar Sabbas) – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

De la Mănăstirea Sfânta Treime din Mamvri, plecăm spre renumita Mănăstire ortodoxă Sfântul Sava Sfințitul, numită în limba arabă „Mar Sabbas”. Se află în pustiul Iudeii la 17 km de Betleem.

Pelerinajul Moşului Gheorghe Lazăr în Ţara Sfântă

„Să ştii, frate, că tu nu eşti chemat să fii călugăr, dar vei duce o nevoinţa mai grea decât a unui călugăr. Că vei trăi mergând din loc în loc, în rugăciune, în post şi în multă lipsă. Dar, de vei avea neîncetat mintea la Dumnezeu, darul Lui va fi cu tine şi vei birui toate ispitele vrăjmaşului. Avere pe pământ să nu-ţi aduni; pe călugări şi pe preoţi să-i cinsteşti, pe mireni să-i sfătuieşti, pe săraci cât poţi să-i ajuţi, în biserici ziua şi noaptea să te rogi, şi aşa te vei mântui.”

Adormirea în Domnul a Sfântului Ioan Iacob Hozevitul şi păsările venite la înmormântare

Deodată însă, peştera s-a umplut de nenumărate păsărele de pustie, cărora Cuviosul Ioan le dădea zilnic pesmeţi să mănânce. Acum, însă, nu veniseră să primească hrană, ci au fost trimise de Dumnezeu, spre cinstirea Sfântului Ioan, ca să-l jelească şi să-l petreacă spre mormânt.

Nevoinţa Monahului Ştefan Sihastrul la Mănăstirea Sfântul Sava

La bătrâneţe, când îl cuprindea dorul de ţară, se urca la turnul mănăstirii, cale de un kilometru, unde poposeau pelerinii. După ce vorbea cu închinătorii români, îi săruta pe frunte, se întorcea la chilie şi îşi continua rugăciunea.

Izvorul Sfântului Sava cel Sfinţit

Izvorul acesta se află în afara incintei Mănăstirii Sfântului Sava cel Sfinţit, în spatele bisericii mari, spre poalele muntelui.

Pagini