Ev. Matei 12, 14-16; 22-30

 

În vremea aceea fariseii s-au sfătuit împotriva lui Iisus cum să-L piardă. Însă Iisus, cunoscându-i, S-a dus de acolo. Și mulți au venit după El şi i-a vindecat pe toţi. Dar le-a poruncit ca să nu-L dea în vileag. Atunci au adus la El pe un demonizat, orb şi mut, şi l-a vindecat, încât cel orb şi mut vorbea şi vedea. Iar mulţimile toate se mirau zicând: Nu este, oare, Acesta Fiul lui David? Fariseii însă, auzind, ziceau: Acesta nu scoate pe demoni decât cu Beelzebul, căpetenia diavolilor. Cunoscând gândurile lor, Iisus le-a zis: Orice împărăţie care se dezbină în sine se pustieşte, orice cetate sau casă care se dezbină în sine nu va dăinui. Dacă Satana scoate pe Satana, s-a dezbinat în sine; dar atunci, cum va putea dăinui împărăţia lui? Şi dacă Eu scot pe diavoli cu Beelzebul, feciorii voştri cu cine îi scot? De aceea ei vă vor fi judecători. Iar dacă Eu cu Duhul lui Dumnezeu scot pe diavoli, iată, a ajuns la voi Împărăţia lui Dumnezeu. Cum poate cineva să intre în casa celui tare şi să-i jefuiască lucrurile dacă nu va lega întâi pe cel tare şi pe urmă să-i prade casa? Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea, şi cine nu adună cu Mine, risipeşte.